Fanii Nintendo şi Play Station vor considera conceptul Volt ca fiind foarte cool şi în ton cu noile tendinţe ale mileniului internauţilor. Puriştii, însă, ar face bine să ia aminte la denumirea acestui concept.

Chevrolet Volt Chevrolet Volt
Fanii Nintendo şi Play Station vor considera conceptul Volt ca fiind foarte cool şi în ton cu noile tendinţe ale mileniului internauţilor. Puriştii, însă, ar face bine să ia aminte la denumirea acestui concept.

Pentru că Volt este un automobil cu propulsie electrică, în totală contradicţie cu pachetul de muşchi benzinari Camaro. Of course, Volt se bazează, de fapt, pe propulsia hibridă, dar accentul cade tot pe volţii scoţi de motorul electric, pentru că motorul cu ardere internă o fi fost împrumutat de la smart: trei cilindri, 1,0 litri şi turbocompresor. Nu ne interesează puterea sau performanţele (deşi 163 CP e o cifră interesantă), e suficient să ştim că autonomia cu motorul electric este de 64 km, iar reîncărcarea durează şase ore.



Ce poţi face cu un Volt în 64 km? Păi, nu prea multe din punct de vedere sportiv, pentru că, în ciuda aspectului agresiv, Volt se doreşte o maşină familială, pentru utilizare cotidiană. Mai ales de către cei care nu mai vor să fie arătaţi cu degetul pentru poluarea planetei şi care se vor mândri că Volt beneficiază de conceptul „E-Flex” – o platformă de sisteme de propulsie alternative, având ca punct central motorul electric. Probabil „E-Flex” se doreşte un răspuns al lui GM la recentul film documentar „Who killed the electric car?”, care îi făcea răspunzători în primul rând pe cei de la General Motors. Dar, fiind un concept, până la urmă ne interesează mai mult cum arată, nu cum merge. Pentru că Volt s-ar putea să nu circule niciodată pe şosele în forma asta.

O formă compactă, sub 4,5 metri lungime, dispunând de patru portiere şi hayon. Sincer, pentru titulatura de concept arată destul de banal, semn că accentul s-a pus pe partea tehnică, nu pe aspectul exterior sau interior. Farurile sunt înguste, la fel ca stopurile, în timp ce roţile sunt plasate spre extremităţi, ceea ce duce la un profil extrem de dinamic. În plus, cabina este foarte joasă, efectul de carlingă fiind dat de montanţii faţă negri. Interesantă soluţia prelungirii geamurilor portierelor, rupându-se continuitatea cu parbrizul, dar crescând astfel suprafaţa vitrată.

Având în vedere că oficialii vizează o clientelă preponderent urbană cu Volt, capota este cam proeminentă pentru o utilizare practică în traficul aglomerat, iar, dacă ne raportăm la lungimea maşinii, nici portierele nu par prea generos dimensionate. Înseamnă că tot „E-Flex” este mai important la acest Volt.
Până când acest concept de propulsie hibridă va deveni viabil, nu putem decât să aşteptăm un urmaş al lui Volt mai îndrăzneţ şi mai original.