5 lucruri de ştiut despre fumatul în maşină

O mulţime de români fumează în maşină, unii chiar ...

5 lucruri de ştiut despre fumatul în maşină 5 lucruri de ştiut despre fumatul în maşină

O mulţime de români fumează în maşină, unii chiar în prezenţa copiilor. În timp ce în ţări precum Marea Britanie se discută impunerea de amenzi celor care fumează cu copiii în maşină, la noi lucrurile sunt lăsate la bunul simţ al şoferilor. Iată 5 lucruri pe care ar trebui să le ştii despre fumatul în maşină şi despre periculozitatea lui:

1. Concentraţia de substanţe cancerigene este uriaşă într-o maşină în care se fumează 

Fumul de ţigară conţine circa 4.000 de substanţe chimice, dintre care 250 sunt considerate periculoase. Concentraţia admisă de particule cu potenţial cancerigen admisă de autorităţi este de circa 35 de milionimi de gram pe metru cub de aer, in 24 de ore. Concentraţia de particule cu potenţial cancerigen dintr-o maşină în care se fumează o singură ţigară este de 608 de milionimi de gram pe metru cub, atunci când maşina se deplasează cu 100 de km/h, cu geamul întredeschis 10 cm! Dacă maşina se deplasează cu viteză mai mică, concentraţia creşte.

2. Aerul condiţionat nu ajută

Dacă tot insişti să fumezi, fă-o cu geamul larg deschis şi suflă fumul în afara maşinii! Dacă închizi geamul şi porneşti aerul condiţionat, concentraţia de particule cancerigene creşte la 1394 milionimi de gram pe metru cub, iar dacă pui aerul pe recirculare, aceasta ajunge la nu mai puţin de 3.808 milionimi de gram pe metru cub! O astfel de expunere zilnică la o oră-două de fum are consecinţe puternice asupra organismului oricui, dar în special...

3. Copiii sunt în mod special vulnerabili la fumul de ţigară

Dacă o gravidă este expusă fumului de ţigară, riscul unei naşteri premature creşte, iar greutatea copilului va fi în general mai mică, fapt care îi poate afecta dezvoltarea ulterioară. Pruncii care sunt expuşi fumului de ţigară au un risc crescut de deces din cauza sindromului morţii infantile subite, dar şi de afecţiuni pulmonare, de la bronşite la pneumonii. Concentraţiile extrem de mari de substanţe cancerigene dintr-o maşină în care se fumează sunt cu atât mai periculoase (aveţi o listă întreagă în acest link). Fumatul într-o maşină în care se află copii este, aşadar, o dovadă de iresponsabilitate crasă, similară cu cea a părinţilor care nu-şi pun copiii în scaune speciale sau care îi ţin fără centura de siguranţă, când aceştia au crescut.

4. Fumatul în maşină cu nefumători este o dovadă de nesimţire

Fumătorii consideră că pot face ce vor cu corpul lor şi că nu le poate impune nimeni ce să facă. Corect, dar acelaşi lucru este valabil şi pentru nefumătorii aflaţi cu ei în maşină, care de multe ori nu au un cuvânt de spus. În realitate, fumatul pasiv nu va duce neapărat la dezvoltarea de forme de cancer pulmonar la pasageri (cel puţin aşa spun cele mai noi studii), dar, pe lângă faptul că este extrem de neplăcut, duce la afecţiuni ORL, unele dintre ele grave, şi creşte riscul de cancer, conform majorităţii studiilor de până acum.

Poţi lua în considerare ţigările electronice, ai căror vapori nu sunt nici pe departe la fel de toxici precum fumul de ţigară, dar nu voi intra în acest subiect, poţi citi mai multe pe internet.

5. Valoarea de revânzare a maşinii unui fumător este mai scăzută

O maşină în care s-a fumat va avea impregnat fumul de ţigară în tapiţerie, dar şi în sistemul de ventilaţie al maşinii. Interiorul necesită o curăţare temeinică, uneori fiind necesară chiar schimbarea anumitor elemente de tapiţerie (dacă au fost arse cu ţigara sau sunt mult prea înnegrite). Cu alte cuvinte, fumătorul va mai pierde bani şi atunci când doreşte să revândă maşina. Nu mulţi, vorbim de câteva sute de euro, dar şi acest lucru este demn de ţinut minte.

Apropo (ca o paranteză), costurile legate de tratamentul bolilor cardiovasculare şi de plămâni provocate sau agravate de fumat sunt uriaşe şi reprezintă o povară pentru sistemul naţional de sănătate. Un fumător care nu dă doi bani pe sănătatea proprie va fi totuşi procesat de sistemul de sănătate, pe banii celor care au avut grijă de sănătatea lor. Un simplu stent care permite reluarea circulaţiei sanguine pe arterele blocate costă mii de euro, iar costurile operaţiilor cardiovasculare şi a compensării medicamentelor pentru tratarea acestor afecţiuni se ridică la zeci de mii de euro pentru fiecare pacient. De multe ori, fumătorii se confruntă cu cel puţin 10-15 ani de probleme grave de sănătate spre finalul vieţii, iar toate acestea îi costă nu doar pe ei, ci pe toţi ceilalţi care susţin sistemul de sănătate.

Practic, fumatul nu doar că este un viciu care îţi arde zilnic din buzunar 14-20 de lei (circa 35.000 de euro pierde un fumător român în 30 de ani de fumat un pachet de ţigări zilnic), dar pune o povară financiară mare, de zeci de mii de euro, şi asupra sistemului de sănătate. Cum mai stăm, în acest context, cu pretenţia „fac ce vreau cu corpul meu”?