Probabil cam toţi dintre cei care citiţi aceste rânduri aţi întâmpinat probleme cu folosirea instalaţiei de climatizare iarna, iar geamurile aburite v-au dat multe bătăi de cap. Ei bine, iată în continuare câteva sfaturi menite a vă ajuta să treceţi cu bine peste aceste probleme.

În general, după pornirea motorului, cam oricine dă drumul la maximum la instalaţia de aer condiţionat sau, pentru cei cu maşini nepretenţioase, la cea de ventilaţie. Lucru care, de cele mai multe ori, nu are neapărat efectul scontat, decât în cazurile mai rare ale sistemelor automate de climatizare mai sofisticate, eventual şi cu funcţie specială de dezgheţ şi dezaburire.

În primul rând, motorul fiind abia pornit, pe gurile de ventilaţie va ieşi doar aer rece într-o primă fază, ceea ce nu ajută dezaburirea sau dezgheţarea geamurilor. În plus, cuplarea compresorului aerului condiţionat va însemna o sarcină suplimentară pentru motor, deci un timp mai îndelungat pentru ca acesta să ajungă la temperatura optimă. Deci uzură mai mare şi emisii poluante mai multe.

Aşa încât este mai bine să lăsaţi motorul să ajungă mai aproape de temperatura optimă înainte de a apela la ventilaţie sau aer condiţionat. De menţionat faptul că motorul se încălzeşte mai repede în mers, nu la ralanti (VEZI AICI EXPLICAŢII), aşa încât specialiştii recomandă ca, după ce v-aţi asigurat o vizibilitate corectă (prin curăţarea zăpezii şi gheţii de pe geamuri), să plecaţi imediat după pornirea motorului, nu să aşteptaţi pe loc încălzirea acestuia.

Deşi aproape nimeni nu o prea face, ar fi indicat ca, în prealabil, să citiţi şi manualul maşinii, referitor la modul de funcţionare şi de manipulare a instalaţiei de ventilaţie/climatizare. Şi asta deoarece apar mici diferenţe în funcţie de modelul maşinii şi motorizare, iar regulile generale trebuie adaptate.

O menţiune: cei care au instalaţii de aer condiţionat, fie ele manuale sau automate, este de preferat să nu le lase nefolosite pe motiv că mai fac economie de combustibil, deoarece pot apărea probleme la compresor sau la agentul din instalaţie (scurgeri, blocaje, etc).

Când motorul a ajuns în zona temperaturii optime, se poate da drumul la încălzire. Dar specialiştii nu recomandă setarea temperaturii la valoarea maximă, ci la una de confort. Dacă e prea frig în maşină, adică mai puţin de 19^o (lucru care oricum se întâmplă în primele minute de la pornirea motorului), şoferul simte un disconfort clar, iar atenţia la drum şi la trafic este mai redusă.

Însă şi dacă e prea cald, peste 25^o, apar efecte nedorite: circulaţia sângelui se înrăutăţeşte, iar mulţi dintre şoferi percep o senzaţie de somnolenţă şi, în unele cazuri, chiar dureri de cap din cauză că e prea cald. Aşa încât specialiştii recomandă o temperatură medie de 20-21 grade celsius.

Este contraindicat să conducem "înfofoliţi" în haine foarte groase: mişcările şi reacţiile sunt încetinite, iar gecile foarte groase duc la fixarea improprie a centurii de siguranţă, cu efecte nedorite în cazul unui accident. Ca şi compromis, o dată ajunsă temperatura interiorului la o valoare optimă, hainele groase trebuie date jos. De preferat este ca şoferul să poarte pulovere sau geci mai subţiri, pentru a evita supraîncălzirea corpului.

CITEŞTE AICI ŞI ALTE SFATURI UTILE PENTRU CONDUSUL PE TIMP DE IARNĂ