Aproape toţi avem aceste scaune, puţini ştim ce înseamnă

Atenţie, acesta este un articol care va declanşa o fixaţie! Poate aţi văzut când v-aţi chinuit să burduşiţi maşina cu porcul de la ţară pe bancheta din spate că undeva pe o etichetă sau pe o clapă scrie Isofix. Probabil că unii şi-au imaginat că e un standard de calitate sau că e vreun grad de impermeabilitate. Nu, nu este nici, nici. Şi cum zicea şi reclama aia veche, poţi să uzi canapeaua şi aici, şi aici. Da, este un sistem de fixare pentru scaunul de copil. Deumirea Isofix e din două bucăţi, fiecare cu semnificaţia ei. Iso vine de la ISO (International Standards Organisation – n.r. – ex: ISO 9002), iar “fix” vine de la banala fixare.

Care sunt avantajele cu acest sistem special dacă tot îl recomandă toţi părinţii, iar toţi producătorii specifică în echiparea standard că îl au.

Fiind un standard international, trebuie să îl ai pe maşinile de la o vreme încoace pentru fixarea scaunelor pentru copii. Nu ne-am interest atent dar credem că e o directive europeană. Oricum dacă nu e, voi căutaţi să aveţi Isofix pe maşina pe care v-o luaţi. Nu ştiţi niciodată când iese testul de sarcină pozitiv.

În momentul fixării, scaunul devine una cu maşina şi în cazul unui accident are acelaşi comportament ca al caroseriei. Asta înseamnă că – Doamne fereşte de aşa ceva! – nu va zbura scaunul prin habitaclu, periclitând integritatea copilului sau chiar viaţa lui. Gândiţi-vă că în cazul prinderii cu centuri a unui scaun sau a unei scoici, acestea din urmă pot lua orice traiectorie. Acum, maşinile cu sistem ISOFIX au un cadru care poate rămâne permanent montat, apoi se face foarte uşor ataşarea sau demontarea scaunelor pentru copii. Recomandat este însă să nu umblaţi tot timpul cu un cadru care şi el, în cazul unui accident, dacă nu are sarcină, poate deveni periculos. În al doilea rând, aveţi grijă când cumpăraţi scaunul pentru copil. Trebuie să fie strict – conceput pentru un sistem de prindere Isofix. Cam asta e toată nebunia cu Isofix. O nebunie bună care-ţi protejează copilul mai mult decât un alt sistem de prindere, într-un caz nedorit.

Autor Alexandru Banu