Dacă românii se dau în vânt după maşini germane şi franţuzeşti, nici germanii şi francezii nu sunt indiferenţi la maşinile româneşti. Ba chiar în 2009, nu românii au fost cei care şi-au cumpărat cele mai multe maşini Dacia, ci europenii enumeraţi anterior. Notorietatea Dacia în creştere, plus programele de înnoire a parcurilor auto consistente în cele două ţări, au făcut ca vânzările automobilelor Dacia să ajungă la cote istorice.

Astfel în Germania, Dacia a vândut peste 85.000 de autovehicule, conform vda.de. Din total, peste 47.000 de unităţi reprezintă maşini prin Umweltprämie, programul de mediu german. Putem trage astfel că Rabla a contat în procent covârşitor, dar chiar şi fără acest stimulent, Dacia ar fi depăşit destul de confortabil nivelul din anii trecuţi. În Germania stimulentele statului pentru înmatricularea de maşini noi au însemnat suma de 2.500 de euro, subvenţionată pentru un automobil mai vechi de 9 ani scos din circulaţie.

În Franţa, Dacia a vândut 60.700 automobile, conform CCFA.fr. Nu ştim cât a contat programul "Rabla" franţuzească, dar ţinând cont că stimulentele au fost mai mici decât în Germania şi că francezii au apreciat Dacia Logan drept unul dintre cele mai fiabile automobile, succesul nu se datorează subvenţiilor exclusiv. În România, Dacia a avut un an foarte slab, vânzările ajungând la 45.000 de unităţi. Ca să vă faceţi o idee, acum doi ani vânzările Dacia în România, s-au cifrat exact la nivelul din 2009 din Germania.

Astfel se poate spune că nemţii şi românii au făcut în doar doi ani rocadă în statisticile de vânzări Dacia şi dacă nu s-ar fi întâmplat acest lucru, împreună cu creşterea din Franţa, situaţia constructorului naţional nu ar fi fost prea bună. Dincolo de simpatii şi antipatii, trebuie să recunoaştem că, în contextul crizei, o companie românească a dat dovadă că a ştiut să îi facă faţă.