În contextul marketingului, un război al prețurilor este exact lucrul pe care nici un constructor mare nu și-l dorește, pe termen lung. Dacă se manifestă prin șarje succesive, va duce la scăderea generală a prețurilor și înghețarea cotelor de piață. Astfel singurul mod de a lovi , nu este de a contraataca cu repoziționarea produselor existente și a le diminua prestigiul, ci prin introducerea gamelor noi, așa numitele "fighter brands".

Dacia Duster este o astfel de ofensivă pe care Renault o aruncă în teritoriile în care SUV-urile ieftine sunt la mare căutare. Este un model fără tradiție și fără prestigiu pe care publicul îl va cumpăra pentru ceea ce este, fără să se gândească că Nissan, purtătorul cromozomilor crossover din grup, se pretează la a reduce prețuri le și calitatea pentru a cuceri noi orizonturi.

De fapt Dacia Duster este un produs de marketing foarte bine promovat. Anul trecut, pe vremea asta, Dacia încerca să ne întipărească numele Duster în memorie printr-un concept care nu avea nici o legătură cu produsul final și putea să poarte orice siglă din lumea asta. Apoi s-a zvonit că nu se numi Duster, după care acalmia s-a lăsat.

Dacia Duster și-a făcut apoi intrarea alături de un nume mare, Alain Prost. Designul nu era nici pe departe cel spectaculos, pe care conceptul îl insinua dar am înghițit gălușca, fiindu-ne dintr-o dată mai simpatic doar pentru că stătea la dreapta "Profesorului". În Trophee Andros nu putem spune că a concurat Dacia Duster, ci putem spune că a fost un Megane Trophy, cu patru roți viratoare și integrală înghesuit sub o caroserie de Duster.

Dar repetarea numelui și defilarea siluetei, plus asocierea cu numele Prost, plus o fărâmă de mândrie națională pe deasupra ne-a crescut capitalul de simpatie pentru acest model. Este exact strategia de manual în cazul "fighter brands": fă-ți produsul acceptat, subminează prețurile adversarilor, încearcă să nu asociezi prea mult marca principală pentru a nu îi deprecia imaginea, dar direcționează banii în același buzunar, chiar dacă îți vei canibaliza puțin anumite produse.

Sincer vorbind, soluțiile tehnice și cam toate componentele care alcătuiesc Duster se regăseau în magazia Renault-Nissan, deci costurile de dezvoltare au fost cât se poate de poate de reduse, prin urmare premisa unui preț mic este atinsă. Motorizările sunt Renault, sistemul de transmisie integrală este de la Nissan, interiorul și platforma sunt a la Logan, iar exteriorul este de o simplitate debordantă, folosindu-se astfel ingrediente vechi pentru a se crea un model pseudo-nou.

Nu suntem încă în măsură să îl judecăm obiectiv în privința capacităților de tot-teren, cert este că î privința prețurilor tinde să devină primul crossover low cost emblematic, iar prin folosirea soluțiilor tehnice deja rodate - dacă au fost aplicate corect, desigur - Duster se anunță și un "măgăruș" fiabil. Punct ochit, punct lovit Renault Nissan.

CITEŞTE AICI TOATE IMPRESIILE DESPRE DACIA DUSTER