Dragi români, nu drumurile omoară oameni. Oamenii omoară oameni

Lipsa autostrăzilor nu omoară oameni, gropile din drumuri nu omoară oameni, şoselele cu o bandă şi jumătate pe sens nu omoară oameni şi nici măcar vehiculele din trafic nu omoară oameni. De fapt, oamenii omoară alţi oameni.

Dragi români, nu drumurile omoară oameni. Oamenii omoară oameni Dragi români, nu drumurile omoară oameni. Oamenii omoară oameni

"Inseamna ca avem autostrazi bune daca ala alerga cu viteza aia si nu s-a intamplat nimic. In schimb ala cu Logan-ul fu cat pe ce sa omoare o gramada de oameni in accidentul cu autobuzul. Morala? Accidentele nu apar doar la "burghezi" ci in aceeasi masura si la "saracii oameni de bine". Deci mai usor cu pianul pe scari ca articolele cu tenta comunista nu rezolva nicidecum problemele reale, ci sunt bune doar sa starneasca ura de clasa. Aluia cu Logan-ul o sa-i suspende si lui carnetul 9 luni? Mi-e teama ca nu o sa se intemple asa ceva, da prost la popor sa te iei de un bolovan care n-are nici minte si nici bani."

"nu e nevoie de nici o urgenta pt a coxa masina :) doar pura placere ;)"

"Hai sa nu ne mai * atat pe noi...ca si eu cand merg pe autostrada, nu stau cu 120...am golf 1.4. O tin cu 140-150 ca atat imi permite motorul, dar daca as avea o masina cu motor mai mare, as merge cu o viteza mai mare"

"Ar fi util un circuit de vreo 4-5 km in afara Bucureştiului. Cu 1 linie dreapta pentru viteza si acceleraţie si ce liniuţe mai vor baietii sa dea şi in rest curbe, pasaje, rampe. Ceva civilizat si amenajat special. Taxa de intrare. Si da-i cox cat vrei. Intri pe raspunderea ta. Esti idiot si vrei sa mori, stai departe de drumuri publice, ca altii se multumesc si cu limitele regulametare. N-au nevoie de spitalizare sau cosciug doar asa...ca au fost langa speedy gonzales la momentul nepotrivit."

"Problema e de mentalitate, nu zic ca nu sunt bune dar aceste radare au aparut ca sa oblige participanti la trafic sa reduca obligat fortat viteza pe anumite segmente de drum! Ele sunt folosite de politia romana ca si capcane sau colecta de bani pt buget. Sunt gresit folosite! [...]"

"Eu am facut austostrada cu 230 km/h pe pilot automat de foarte multe ori. Am facut drumu asta de nspe mii de ori si nu am deranjat o musca. Fata aia cu Loganu mergea cu viteza legala si a nenorocit atatia oameni cand a bubuit autocaru. Cine este mai periculos, retardatu cu opel din 85 cumparat din Bulgaria care merge cu 110 si taie fete sa depaseasca tiru care merge cu 100 sau ala cu Prosche cu toate reviziile la zi care merge cu 200?"

"Daca viteazul nostru omoara cate un pieton la fiecare 5-6 km se socoteste o singura infractiune? Dar in Austria? Facem abstractie de faptul ca pe A2 nu sunt pietoni."

Ce aţi citit până acum sunt comentarii aparţinând unora dintre noi, postate ca reacţie la două ştiri apărute în acest weekend în media: autocarul răsturnat pe Autostrada Soarelui şi şoferul prins de trei ori la rând de radar, în timp ce rula cu peste 200 km/h, tot pe Autostrada Soarelui. Unele ridică întrebări pertinente, altele dau dovadă de inconştienţă, altele de ignoranţă sau de critici la adresa statului. Un singur lucru au însă în comun: sunt produsul gândirii unor OAMENI.

Când pleci la drum cu maşina, nu asfaltul e la volan. Ci un om. Pedala de acceleraţie nu e culcată la podea de o groapă din drum. Ci de un om. Când alegi să depăşeşti hazardat, nu jumătatea de bandă de pe E85 trage de volan. Ci un om.

Avem tot dreptul să blamăm lipsa de interes a autorităţilor, dezinteresul pentru o infrastructură (măcar) decentă şi lipsa de implicare activă şi educativă a poliţiei rutiere în bunul flux al traficului prin ţară. Nu, altceva în afară de radare (la pândă, setate pe strâns amenzi) în cascadă şi afişe cu maşini făcute praf în accidente rutiere. Toate acestea sunt, pot şi vor fi apostrofate în continuare, până lucrurile vor sta altfel.

Dilema mea este însă alta. Ce facem noi, ca OAMENI, pe şosele? De acord, căruţele circulă haotic pe DN-uri, dar câţi reduc viteza chiar şi sub limita legală şi câţi continuă să gonească prin localităţi deşi conştientizează pericolul? De acord, avem drumuri bombardate, murdare de gropi, pline cu şleauri adâncite în asfalt. Dar câţi abordează precaut virajele, câţi preferă să încetinească în locul slalomului printre gropi la viteze mari şi câţi depăşesc doar în zone cu linie discontinuă?

De acord, avem multe drumuri cu o singură bandă pe sens, dar ele sunt răspândite în toată Europa. Da, accentuez exemplul vestic, unde şoferii stau cuminţi în coloană, relaxaţi şi nonşalanţi, fără să forţeze depăşirea chiar dacă limita de viteză pe porţiunea respectivă nu trece de 70 km/h iar linia continuă care domină inclusiv sectoarele drepte şi lungi din drum le-ar putea activa foarte uşor nerăbdarea. Mulţi dintre voi aţi condus în afara ţării şi sigur ştiţi despre ce vorbesc.

De acord, nu avem autostrăzi şi o deplasare cu maşina dintr-un colţ al ţării în altul ne consumă psihic şi fizic. Dar de ce transformăm chiştoacele de autostradă pe care le avem în pseudo-circuite şi arene în care căutăm adversar pentru orgoliile derivate din marca sau cilindreea specificată în talonul maşinii pe care o conducem?

Suntem la mare distanţă de un mediu propice de condus, cu tot ce înseamnă infrastructură, educaţie şi punere în practică. Nimeni nu neagă asta. Dar dacă acesta este ambientul în care statul român crede că este de cuviinţă că merităm să ne desfăşurăm activităţile, de ce nu ne adaptăm, înainte de toate? Înainte de proteste, înainte de petiţii, înainte de înjurături şi scrisori deschise. Ce ne face să ne sabotăm instinctul de conservare?

Ne e frică de insecte, dar de viteză excesivă, nu. Ne e frică de câini, dar de maşinile care trec razant prin sate pe lângă cărucioare de copii împinse de părinţi iresponsabili nu ne temem. Ne e frică să nu ne prindă radarul, dar beţivul care trece strada prin locuri întunecate nu ne sperie deloc. Ne e frică când ni se îmbolnăvesc copiii, dar imaginea unui copil proiectat prin parbriz fiindcă tati nu a acordat prioritate sau a tăiat faţa cuiva nu prea ne impresionează. Ne e frică să deschidem uşa unor necunoscuţi, dar nu ne e frică să depăşim în viraje. Şi ne e frică de înălţime, dar suntem neînfricaţi când ne aruncăm în trafic fără asigurare şi semnalizare şi dăm vina pe ghinion când trecem pe culoarea roşie a semaforului.

Stimaţi conducători auto, oamenii omoară oameni. Întrebarea este DE CE?