Editoblog

Toyota împreună cu Lexus au depăşit bariera de 1 milion de vehicule hibride vândute în întreaga lume. Constructorul japonez a devenit, astfel, cel mai cunoscut player în acest domeniu.

Editoblog Editoblog
Sigur că, în afară de Toyota, există şi alţi constructori care îşi echipează modelele cu tehnologia propulsiei hibride, dar v-ar lua nişte secunde bune să vă gândiţi care sunt aceştia. În schimb, "hibrid" a devenit aproape sinonim cu "Toyota", aşa încât nu ne miră că japonezii au reuşit să depăşească bariera de 1 milion de vehicule cu acest tip de propulsie, vândute în 10 ani.

Prima generaţie Prius, urâţică, având un caracter practic precar şi un preţ prea mare, a avut rolul de "cobai", până în 2000 fiind comercializată doar în Japonia. Apoi, a intrat şi pe celelalte pieţe importante ale lumii, cu precădere în America, unde Toyota are o imagine extrem de puternică. Au urmat şi alte modele, nu doar Toyota, ci şi Lexus, dar tot Prius, mai ales prin a doua generaţie, a rămas cea mai populară maşină hibridă - din 1997 până acum s-au comercializat peste trei sferturi de milion din acest model. Ceea ce i-a făcut pe japonezi să considere că Prius ar merita să devină un brand de sine stătător (Toyota mai are la activ crearea unui brand special pentru tinerii americani, Scion).

Estimările pentru 2007 spun că motorizările hibride vor reprezenta maximum 5% din vânzările gigantului Toyota, iar, la nivel mondial, doar 0,5% din vânzările totale de automobile. Prin comparaţie, dieselul stă de 50 de ori mai bine... Pentru următoarele decenii este clar că accentul va cădea tot pe combustibilii convenţionali, propulsia hibridă fiind doar o modalitate prin care resursele mondiale vor fi consumate mai lent.

Deci propulsia hibridă este viitorul? Cei mai mulţi sunt de părere că doar pe termen scurt. Americanii au preferat să adopte această tehnologie în special pe modelele neprietenoase cu mediul, marile SUV-uri şi berline propulsate de motorizări gurmande, însă accentul începe să cadă tot mai mult pe biocombustibili, precum E85, care presupune modificări minore ale propulsoarelor actuale. Marii constructori europeni doresc să profite la maximum de diesel, încercând să promoveze tehnologia Bluetec, în timp ce, pe termen lung, pariul acestora este pe hidrogen, BMW 7 Hydrogen fiind, practic, prima maşină de serie care sparge gheaţa.

Meritul celor de la Toyota este că au creat de la început Prius special pentru un tip de propulsie, deşi ar fi putut să adapteze tehnologia hibridă pe un model deja existent. Ceea ce se leagă de sondajul de săptămâna trecută, despre schimbarea concepţiei maşinilor: surprinzător, 60% dintre voi sunt optimişti şi cred că, până în 2050 cel târziu, maşinile vor fi schimbate radical. Adică peste cel mult 40 de ani Mazda Ryuga sau Citroen C-Metisse vor fi la fel de banale precum un Logan? Nu pare imposibil, dar, chiar dacă suntem în era IT, industria auto se mişcă mult mai greu.

În plus, conceptul maşinilor cât mai ieftine (Logan fiind cel mai bun exemplu) începe să fie mult mai tentant pentru constructori decât tehnologiile non-poluante. Din punct de vedere financiar, este foarte normal: investiţii mult mai mici cu profituri generoase. Din punct de vedere al mediului, lucrurile sunt departe de a fi roz, pentru că previziunile pentru 2050 ar putea fi chiar sumbre, dacă ne gândim la raportul între maşinile non-poluante şi cele cu motorizări convenţionale, fie ele şi Euro 100.

Oare următoarele modele Dacia pe ce tip de propulsie se vor baza? Va exista "a enşpea" generaţie Logan echipată cu tehnologie hibridă (precum iminentul KIA Rio Hibrid) sau chiar propulsie cu hidrogen? Dacă vă uitaţi printre desenele participanţilor la concursul de design, acest lucru pare subînţeles. Totuşi, eu unul chiar sunt curios câţi dintre voi aveţi dubii, ca mine.