KTM 690 Supermoto

Motocicletele supermoto au evoluat conceptual în ultimii ani. De la o motocicletă off-road echipată cu roţi pentru asfalt s-a ajuns la modele de sine stătătoare construite de la zero.

KTM 690 Supermoto KTM 690 Supermoto

Supermotardurile au devenit motociclete de stradă capabile să abordeze orice tip de teren şi nu motociclete de teren în stare să meargă şi pe asfalt. Până acum era doar cazul lui Ducati Hipermotard, restul modelelor supermoto având la bază o motocicletă enduro. Noul KTM 690 Supermoto a urmat aceeaşi stradă. Pornind de la aria de expertiză a unui supermoto, adică de la traficul urban, proiectanţii austrieci au pus bazele conceptului 690 Supermoto. Ne putem imagina care au fost principalele probleme apărute şi cam cum au sunat răspunsurile:
1. avem nevoie de un motor uşor, dar totodată suficient de puternic pentru a domina plecările de la semafor. Clar este vorba de un monocilindru!
2. acelaşi motor nu trebuie să producă vibraţii deranjante. Ne trebuie un arbore de echilibrare (nu prea ştiau austriecii ce e aşa ceva până acum).
3. avem nevoie de un cadru rigid, dar compact şi uşor în acelaşi timp. Cadrul lui Superduke s-a dovedit a fi excelent, deci mergem tot pe soluţia unui cadru perimetral din zăbrele de oţel.
4. avem nevie de suspensii capabile să treacă uşor peste borduri şi guri de canalizare, dar care totodată să se comporte excelent şi la frânare sau la abordarea în forţă a unei succesiuni de viraje. O furcă inversată reglabilă şi cu diametru de 48 mm ar trebui să fie numai bună! Iar dacă aceasta vine de la White Power, succesul este sigur. Pe spate sistemul Pro-link de la vechiul 640 SM se va descurca de minune cu o basculă nouă, mai rigidă, dar şi mai uşoară.
5. ciclistica trebuie să ofere o manevrabilitate excelentă pentru slalom printre obstacole specifice oraşului (SUV-uri conduse de blonde, gropi, canale, etc.).
6. poziţia de pilotaj trebuie să permită un control exemplar asupra motocicletei, dar nici confortul, deşi cade pe locul sencund, nu trebuie ignorat.

Având trasate principalele direcţii, s-a purces la dezvoltarea motocicletei. Pentru că 690 Supermoto este conceptual diferit faţă de toate modelele din cataloagele de prezentare ale producătorului din Mattighofen, multe elemente au fost dezvoltate de la zero. Astfel, avem de-a face cu un propulsor nou, cu un cadru nou, iar designul este de-a dreptul radical.

Propulsor nou

Chiar dacă, privind unele date tehnice, ai zice că ai în faţă acelaşi LC4 de la 660 SM, propulsorul de 654 cmc este unul cu totul nou. Numai privindu-l atent iese în evidenţă trecerea ambreiajului din partea stângă pe partea dreaptă şi a transmisiei finale cu lanţ în sens invers. Mai apar şi alte diferenţe: spre exemplu, în faţa ambielajului se observă locaşul unui corp de rotaţie - un arbore de echilibrare pentru a fi mai expliciţi.

Toate aceste modificări au permis creşterea regimului de turaţie şi, implicit, au dus la o creştere a puterii până la un maxim de 64 CP atins la 7.500 rpm. Cuplul maxim este pe măsură, nu mai puţin de 65 Nm fiind disponibili la 6.550 rpm. Dacă 64 CP vi se par puţini, vă aduc aminte că LC4 640 oferă 54 CP la 6500 rpm, monocilindrul Yamaha de 652 cmc oferă 52 CP, iar Rotax-ul 650 53 CP în varianta cea mai puternică. Cu mult peste concurenţă, performanţele noului mono austriac se apropie de performanţele unui bicilindru de cilindree medie.
Ambreiajul, despre care spuneam că a trecut pe partea dreaptă, a primit un dispozitiv de limitare a momentului frânei de motor "anti-hopping", 690 Supermoto fiind singurul monocilindru de serie care oferă această dotare. O altă evoluţie faţă de modelele precedente o reprezintă cuita de viteze cu 6 trepte.

Citeşte mai departe în pagina următoare »