M3 face parte în mod cert dintre cele 10 porunci ale automobilului. El n-a trebuit inclus în această “Constituţie”, căci pur şi simplu se afla acolo şi fiecare dintre noi simte asta după cei 21 de ani de existenţă a modelului pe Terra.

M3 a devenit de-a lungul celor patru generaţii ale sale un fenomen social şi finalmente o veritabilă instituţie. În urmă cu 21 de ani, lumea a făcut cunoştinţă cu E30, un patru cilindri în linie de 2 litri care a cucerit nu doar prin prisma celor 200 CP pe care îi punea la treabă. Aşa s-a născut o nouă religie, în cadrul căreia individul se închină în faţa unei sigle – M Power.

Ultimul verset se numeşte E92 şi implică multă evlavie atunci cînd este “recitat”. Indicat ar fi ca această creaţie să încapă pe mîna cuiva cu har, a cuiva care ştie să se folosească deopotrivă de intuiţie şi intonaţie.
Dar să lăsăm metaforele şi să revenim cu picioarele pe pămînt, acolo unde, printre infinitatea formelor de relief care se numesc automobile, există şi o bucată de metal ce poate prinde viaţă – noul BMW M3.

La prima vedere, maşina parcă nu mai este la fel de obraznică precum generaţiile anterioare, nu te mai întîmpină cu o caroserie ale cărei linii te înfiorau. Nu mai este un M3 rece, dur, musculos, asemenea strămoşilor germanici. Poate fi confundat relativ uşor cu un coupe al seriei 3, dar parcă există ceva ce te face să-l mai priveşti o dată. Îţi comunică subliminal senzaţia de vigoare, de tensiune, de potenţă.

Detaliul exterior care îţi atrage atenţia este aşa-numitul “powerdome”, umflătura din capotă menită a face loc noului V8. Puriştii vor spune… mda, V8, dar cu cei 6 cilindri în linie ce-aţi avut? Motivarea noii arhitecturi poate fi găsită sub capota concurenţei, care a demarat o cursă a înarmărilor impresionantă pentru a-l săpa pe M3. Cocoaşa din capotă este încadrată de două prize de admisie pentru motor, una dintre ele, cea din dreapta dacă sîntem la volan, avînd doar rol estetic. Pachetul este completat de acoperişul nevopsit din carbon şi de cele 4 evacuări care încadrează un difuzor central.

Deşi toate ingredientele ce autentifică un model M Power se află la locul lor, parcă sînt ceva mai discrete decît în trecut. O mică dramă o reprezintă interiorul, care nu beneficiază de o personalizare puternică. Între interiorul lui 330xd cu pachet M Power, avut în testul comparativ cu Audi A5, şi cel al lui M3 nu prea erau diferenţe, iar asta doare puţin. Certitudinea că te afli într-o torpilă sol-sol şi nu într-un model comun ţi-o dă cocoaşa pe care o zăreşti prin parbriz. Totuşi, lucrurile care contează sînt prezente: scaunele sport excepţionale, tipicul volan M Power, pedalierul şi cutia manuală.

Surprinde plăcut uşurinţa dozării ambreiajului, în condiţiile în care trebuie să struneşti 414 CP. Pedala are fermitatea tipică unui ambreiaj de model sport, dar nu faci febră musculară după 10 km în traficul urban. În schimb cutia manuală cu 6 trepte implică şoferul, deoarece solicită o mînă fermă pentru a o ghida. Momentul magic survine atunci cînd este apăsat butonul de start/stop. Cei 8 cilindri se transformă dintr-o masă inertă de metal într-o entitate vie, care îţi comunică fiecare ezitare sau moment de exaltare. Impresionează sunetul motorului la rece, cînd sînt cîteva grade sub zero.

Citeşte mai departe în pagina următoare »