Test drive Kia Sportage - Adevăr sau provocare? Ambele şi mai mult de atât



Recent, Kia Sportage a împlinit cinci milioane ...

Test drive Kia Sportage - Adevăr sau provocare? Ambele şi mai mult de atât Test drive Kia Sportage - Adevăr sau provocare? Ambele şi mai mult de atât

Recent, Kia Sportage a împlinit cinci milioane de unităţi vândute la nivel global. Lansat în 1993, Sportage a atins acest prag în anul celei de a 25-a aniversări. A patra generaţie a apărut în 2016, iar în 2017 avea deja o medie globală a vânzărilor de 38,000 unităţi pe lună. E clar că la cifre Sportage nu stă rău deloc, aşa că l-am cerut la test pentru a vedea cum se conduce cea mai nouă generaţia a unuia din SUV-urile care au făcut istorie. Să nu uităm că Sportage a lansat conceptul de „SUV Urban”, iar primul Sportage a fost un succes instant. Pe vremea lansării sale, rivalii lui de azi - Hyundai Tucson, Mitsubishi ASX, Nissan Qashqai, Ford Kuga, Renault Kadjar sau Suzuki Vitara, nici măcar nu erau în plan.

Noul Sportage este destinat celor care vor să combine mai multe lucruri într-unul singur: dimensiuni compacte, poziţie înaltă la volan, spaţiu suficient pentru o familie şi bagajele ei, tracţiune integrală şi capacitatea de a se descurca cu bine pe drumurile desfundate din România. Iar, uneori, chiar şi în afara lor. Toate astea la un preţ care nu te ustură prea mult la buzunar. Cea mai acesibilă variantă ajunge la 16.648 de Euro (cu TVA inclus), în aceşti bani clientul primind un motor 1.6 GDI de 130 de CP, 4x2 şi transmisie manuală. Maşina testată de noi însă, fiind o versiune superioară la care au fost adougate şi alte opţionale, a făcut ca preţul final să fie de 32.000 de Euro. Aşadar am primit cel mai puternic motor diesel - un 2.0 de 184 CP şi transmisie automată.

A patra generaţie Kia Sportage are o faţă complet redesenată în comparaţie cu modelul pe care îl înlocuieşte, cu lumini LED încorporate în colţurile spoilerului şi un set de faruri care aduc aminte de nefericitul Subaru Tribeca fără facelift. Privit din lateral, crossverul coreean nu se îndepărtează prea mult de liniile generaţiei anterioare, ceea ce nu e rău deloc, în vreme ce interiorul ne dovedeşte, încă o dată, că marca asiatică se află pe drumul cel bun. Calitatea asamblării e OK, dar mai sunt lucruri de reglat: uşile trebuie trântite, iar hayonul trebuie apăsat cu forţă pentru a se închide complet.

Pentru că vorbim de o maşină pentru familie, ergonomia contează foarte mult. Avem comenzi dispuse corect pe volan şi sub ecranul central. Din nou, nu s-a apelat la soluţii extravagante, ci la simplitate şi uşurinţă în utilizarea zilnică. Conectivitatea este foarte bună, prin Bluetooth poţi conecta foarte rapid un telefon, iar navigaţia şi sistemul multimedia necesită doar puţin timp de adaptare.

Scaunele din faţă sunt bune şi confortabile, oferind loc suficient pentru genunchi şi cap. Spaţiul interior este suficient pentru patru adulţi şi bagajele lor (dacă vorbim de genţi de voiaj sau trollere de bun simţ, evident), portbagajul având 503 de litri care poate fi configurat pe două niveluri, o valoare foarte bună în acest segment. Şi spaţiile de stocare suplimentare sunt proiectate OK, ai două suporturi de pahare poziţionate exact acolo unde trebuie, adică între scaune, iar spaţiile de stocare din uşi sunt şi ele generoase.

Sportage stă surprinzător de bine pe şosea, fără ruliu deranjant atunci când vrei să fii puţin mai sportiv cu maşina şi să intri mai tare în viraje. Dacă vă gândiţi că motorul diesel ar putea avea unele limitări la plecările în forţă, sau v-ar putea da emoţii în depăşiri, staţi liniştiţi pentru că există modul Sport care are rolul de a da motorului mai multă putere.

De asemenea, m-a surprins plăcut şi reglajul suspensiilor, care ştiu să înghită fără să protesteze atât enivelările mari, cât şi pe cele mici şi repetate.

Pe macadamul plin de gropi cu noroi maşina s-a comportat exemplar, trenul de rulare ranforsat trecând fără niciun fel de probleme, la viteze de 50-70 km/h, de drumurile de ţară. Am remarcat mai ales confortul desăvârşit în care poţi aborda aceste drumuri chiar şi la viteze mai mari, un mare atu al acestei maşini! Garda la sol nu-ţi va permite însă abordarea unui teren mai accidentat, iar cei 172 mm de la sol nu sunt suficienţi pentru a te lăsa se te joci prin coclauri (unghi de atac de doar 16,7 grade).

Consumul mi s-a părut bun, obţinând 6,2 l/100 km după 500 km parcurşi pe drum şi în afara lui. Prin oraş, computerul de bord nu a trecut de 9.2 l/100 km, ceea ce e normal pentru o maşină din această categorie.