Am fost singurul român care a condus noua Mazda RX8. Aceasta consumă 105 litri la 100 km parcurşi. Nu săriţi, nu are 2.000 CP şi nici 3.400 Nm. Nu sunt „litri” de benzină, ci de hidrogen. Da, aţi citit bine. Hidrogen. Poţi să bei apa scoasă pe evacuare? Citiţi şi vă minunaţi.
Mazda RX8 şi Premacy Hydrogen RE
"Benzină?"
"Nu." "Diesel?" "Nu." "Hidrogen, aveţi?" "Boss, faceţi mişto de
mine?!" Aşa ar suna momentan o discuţie cu un angajat de la o
benzinărie din România dacă ai veni în ţară cu una dintre maşinile
astea două, dar fără inscripţionare. Din păcate nu este cazul,
pentru că singurele două ţări de pe glob unde acum rulează în regim
de teste modelele Mazda alimentate cu hidrogen sunt Norvegia şi,
bineînţeles, Japonia.
Pentru constructorul japonez, "nebunia" de a construi maşini care
să funcţioneze în viitor alimentate doar cu hidrogen a început acum
18 ani, în 1991, când HR-X a fost primul model al mărcii, prototip,
propulsat de un motor rotativ alimentat cu hidrogen.
De atunci şi până în 2006, Mazda a mai prezentat, lansat şi testat
în diverse condiţii şase modele al căror singur scop era să
înregistreze emisii de noxe zero. Fie că vorbim despre maşini
alimentate doar de baterii, fie de modele echipate cu motor rotativ
alimentat cu hidrogen, scopul a fost mereu acelaşi - emisii
zero.
În 2003, Mazda a prezentat lumii întregi primul prototip de RX8
echipat cu celebrul său motor rotativ, dar modificat pentru a putea
fi alimentat cu hidrogen. Un an mai târziu, maşina a pornit pe
şosele pentru a testa ingenioasa soluţie Mazda de a avea un RX8
alimentat cu două tipuri de combustibil: benzină şi hidrogen.
Ideea cu maşinile Mazda alimentate de hidrogen este următoarea:
constructorul japonez visează ca în viitor să existe la nivel
mondial o infrastructură bine pusă la punct care să permită
comercializarea la scară foarte largă a acestor maşini.
Dar. Ele trebuie să fie acceptate de fiecare ţară în parte, trebuie
să aibă un nivel de performanţe acceptabil şi un preţ pe care să
şi-l permită mulţi oameni. Este un drum lung până la acel viitor şi
problema cea mai mare este momentan cea a infrastructurii.
O staţie de alimentare cu hidrogen este problematică şi
costisitoare. Sincer, am alimentat o maşină cu hidrogen şi m-am
simţit de parcă aş fi alimentat o navetă NASA. Cei responsabili cu
staţia zâmbesc nervos, încearcă să fie prietenoşi şi politicoşi,
dar se simte clar că nu sunt foarte împăcaţi cu ideea că orice
Gigel poate veni la staţie să alimenteze fără a înţelege că are
de-a face cu tehnologie scumpă, de ultimă generaţie.
Ca orice drum lung, ideea viitorului cu hidrogen poate fi una de
succes sau ba. Sunt mulţi care încă susţin că viitorul este
electric şi că hidrogenul este doar un moft high-tech, o
alternativă care se poate dovedi mai costisitoare şi într-un final
nerentabilă. Dovadă că şi Mazda se gândeşte la acest lucru este că
lucrează şi la soluţii eco-electrice.
Dar, bineînţeles, o face tot cu gândul la hidrogen. În 2005 a fost
lansat Premacy Hydrogen RE Hybrid, o Mazda 5 de Japonia, cu volan
pe dreapta, tracţiune faţă, motor rotativ cu alimentare cu hidrogen
sau benzină, plus un motor electric. Plus funcţie "idle stop" care
opreşte tot la staţionări. Plus tapiţerie interioară fabricată din
plante. Deci, dacă v-aţi întrebat vreodată cât de eco poate să fie
o maşină, ei bine, iată. Mazda.




















