TEST BMW Seria 2 Cabrio 228i: relaxat şi furios

Nu-l vei arunca din avion cu paraşuta şi nici nu vei scăpa cu el de elicoptere, dar te vei distra exact aşa cum vrei, de fiecare dată, indiferent dacă te grăbeşti sau vrei să te relaxezi. E un cabrio, iar noi am avut proasta idee de a-l testa în Germania...

TEST BMW Seria 2 Cabrio 228i: relaxat şi furios TEST BMW Seria 2 Cabrio 228i: relaxat şi furios

BMW Seria 2 are dimensiunile perfecte pentru un cabriolet, aşa că versiunea Cabrio este exact ceea ce a recomandat medicul celor care vor să scape de depresie (şi care îşi şi permit să dea, totuşi, peste 35-40.000 de euro pe o maşină).

Lucru aflat pe pielea mea atunci când am ales să dau o tură de o săptămână cu versiunea 228i, adică cea aflată cu o treaptă de putere mai jos decât M235i (acesta are cu 81 de CP mai mult decât această versiune). Deşi a plouat aproape la fiecare oră a fiecărei zile, nu s-a instalat depresia. Dimpotrivă – faptul că poţi undui cu această maşină pe şoselele impecabile de la poalele Alpilor, alternând între etapele de şofat relaxat şi cele în care dai tălpi furios cu pedala la podea mi-a mai luat puţin din stresul acumulat în primele luni din an.

Exact ceea ce a prescris medicul

Acum, sunt conştient de faptul că vorbesc despre o maşină care costă, în versiunea 228i, cel puţin 43.218 euro cu TVA inclus, adică un cabriolet care va atrage probabil maximum 10 români în fiecare an. Dar dacă vrei să cumperi un cabrio, dacă te afli printre cei care chiar visează să meargă pe drumuri de munte cu capota rabatată, am câteva veşti pentru tine.

1. Dimensiunile lui BMW Seria 2 Cabrio sunt perfecte

4,4 metri lungime, 1.7 metri lăţime, o maşină suficient de compactă pentru a te strecura cu ea prin trafic sau a te distra cu ea pe serpentine fără să fii deranjat de greutatea prea mare sau de senzaţia de „barcă” pe care ţi-o oferă alte cabriolete, de dimensiuni mai mari.

2. Nu e o odă adusă egoismului

Orice cabriolet este, la urma-urmei, o odă adusă ego-ului celui care-l cumpără, dar acest cabrio este destul de permisiv cu pasagerii din spate – pe scaunele de acolo chiar încap doi adulţi, cu condiţia să nu fie prea înalţi sau prea graşi. Deci nu avem un 2+2, ci un cabrio cu patru locuri reale, cu spaţiu suficient pentru picioarele celor din spate, ţinând însă cont şi de clasa maşinii, da?

3. Nu e nevoie de motorizarea 228i, un 220i sau chiar un 218i fiind suficiente

Da, un 228i îţi cam rupe capul, la cei 245 CP ai săi, mai ales când comuţi transmisia automată în S, selectezi Sport pe consola centrală şi eventual chiar alegi să retrogradezi manual. Un sprint de la 0-100 km/h se face în doar 6 secunde, iar depăşirile sunt efectuate fulgerător şi fără niciun fel de stres cu privire la dinamica maşinii. Dar dacă nu te deranjează să prinzi suta într-un foarte decent 7.5 secunde sau chiar într-un acceptabil timp de 9.4 secunde, atunci poţi opta pentru motorul 220i (184 CP) sau 218i (136 CP), mai ieftine cu 5.300, respectiv cu 8.680 de euro decât 228i.

Chiar dacă am păstrat pavilionul sus, el se poate rabata în maximum 20 de secunde, la viteze de până la 50 km/h!

4. Dar nu-l pot lua cumva şi în versiunea turbodiesel?

Îl poţi cumpăra în versiunile 218d (150 CP), 220d (190 CP) sau 225d (224 CP), dar noi te vom urî pentru asta. E un cabrio, omule, ce naiba? Chiar vrei să auzi bolborositul unui turbodiesel în locul sunetului frumos şi pur al unui motor pe benzină? Bine, nu e chiar ca în cazul unui M, dar rage suficient de tare pentru a râde ca un nemernic ori de câte ori te înfigi în pedala de acceleraţie. Te rog eu, uită de consum, uită chiar şi de cuplul foarte mare al motoarelor BMW turbodiesel şi ţine-te de ce e drept şi pur: cabrioletele sunt pe benzină, punct!

5. Nu, nu e mai bine să iei un coupé

Dacă tot cumperi Seria 2 şi nu te duci spre abominaţia aia utilitară numită Active Tourer, rămâi la cabrio. E atât de plăcut să decapotezi maşina, chiar şi pentru o jumătate de oră între două reprize de ploaie, încât pur şi simplu ar fi păcat să iei un coupé.

6. Nu e mai greoi decât un coupé, totuşi?

Are cu vreo 160 de kilograme mai mult decât versiunea coupé, într-adevăr. Dar nu o simţi deloc ca pe o maşină grea, pentru că versiunea 228i cântăreşte doar 1.630 de kilograme, iar centrul de greutate este mai coborât decât la coupé, în timp ce sub capotă ai totuşi 245 de CP care fac ce vor ei din maşina asta. Sau, mă rog, ce vrei tu. Deci nu, spre deosebire de un Seria 4 cabrio, care are deja 1.775 de kilograme, un Seria 2 Cabrio e uşor şi agil, exact aşa cum ar trebui să fie orice cabrio.

Pe şoselele alpine bavareze, n-a părut a fi deloc greoi. Dimpotrivă, poate chiar prea nervos pentru liniştea locului...

7. Ce-mi va plăcea cel mai mult la Seria 2 Cabrio?

Habar n-am. Mie mi-a plăcut cel mai mult modul în care maşina asta reuşeşte să fie absolut orice vrei tu să fie. Dacă vrei să te plimbi eco la consum, apeşi pe butonul Eco şi mergi relaxat (să nu te aştepţi să consumi sub 7 l/100 km în medie, totuşi); dacă vrei să dansezi pe viraje, apeşi pe butonul Sport şi dansezi în siguranţă pe viraje; dacă vrei să faci pe nebunul, selectezi Sport+ şi, în măsura în care te pricepi, poţi face câte drifturi vrei tu. La polul opus, dacă vrei să faci cumpărături sau chiar să-ţi petreci vacanţa cu maşina asta, ai suficient spaţiu în portbagaj pentru ca bagajele a două persoane adulte să nu fie prea multe sau prea mari.

8. Ce voi urî cel mai mult la Seria 2 Cabrio?

Parbrizul e cam plonjat, fapt din cauza căruia vizibilitatea lateral-faţă nu e chiar cea mai bună. Apoi, nefiind vorba de o versiune M, sunetul evacuării e plăcut, dar doar atât (e prea tăcut), fapt care nu contribuie din păcate la sentimentul de libertate completă pe care ţi-l dă acest cabrio. Nici spaţiile de stocare nu sunt la înălţime (altfel îţi luai abominaţia aia de Active Tourer, repet), iar atunci când mergi fără paravânt montat peste scaunele din spate vei avea un curent puternic în ceafă, cu pavilionul textil decapotat. Apoi, garda la sol foarte mică îţi va crea probleme – nici măcar să te gândeşti să te apropii cu botul de bordurile româneşti, căci nu va fi în stare să treacă peste ele!

Eu am urât cel mai mult faptul că nu-mi pot permite maşina asta, dar asta e altă poveste...

9. N-ar trebui să caut totuşi un alt cabrio?

La BMW nu. E cabrioletul perfect, restul sunt ori prea puternice, ori prea grele, ori prea mari. În segmentul premium, la aceleaşi dimensiuni, din punctul meu de vedere, iar nu. Seria 2 Cabrio are tot ce-ţi trebuie la un cabriolet premium sportiv. Asta dacă nu cumva eşti fan al altei mărci, iar asta ar fi un motiv suficient pentru a evita o maşină foarte bună doar pentru că nu-ţi plac ţie bmw-iştii.

10. Ce versiune să aleg?

220i, fără rezerve. Ai suficientă putere la cei 184 CP, e cu 25 kg mai uşor decât un 228i, consumul e sensibil mai mic, performanţele dinamice sunt foarte apropiate de cele ale lui 228i, iar de cei 5.300 de euro diferenţă poţi umple maşina de opţionale. Dacă ţii morţiş la mai multă putere, nu uita că versiunea M235i nu este un M veritabil, ci doar un cabrio extrem, extrem de puternic, iar versiunile turbodiesel, deşi sensibil mai economice, nu au ce căuta pe un cabrio, nu atunci când ai cel puţin două motoare pe benzină suficient de economice dintre care poţi alege.

Pe scurt, Seria 2 Cabrio intră în lista mea scurtă, doar Mazda MX-5 fiind probabil în stare să îl detroneze din capul sublistei de cabriolete. Testează-l şi vei vedea pe pielea proprie cât de greu îţi va fi să te desparţi de el!