În urmă cu vreo doi ani de zile am condus un Volkswagen Golf GT cu motor de 1,4 litri şi 170 de cai-putere. În momentul acela, reprezenta un “pretty big deal”: cum era posibilă atâta putere extrasă dintr-un motor atât de mic?

Hah! Lumea era sceptică. “O să crape după 100.000 km. Cedează. Îşi dă duhul. Aaaa… sare în aer.” “Aaa, da... la fel ca şi mintea voastră”, mă gândeam eu. Evident, mie mi s-a părut a fi o idee genială.

Performanţe mult superioare şi economie mai bună doar prin adăugarea unei turbine. Iar Golful acela TSI de 170 de cai mai avea şi un compresor... deci accelerarea era poate chiar mai “neforţată” decât a unui GTI. Sau cel puţin asta era senzaţia.

Şi aşa a trecut aproape un an, iar eu m-am trezit întrebând nişte oficiali japonezi (nu voi menţiona de la ce constructor) de ce nu implementează şi ei soluţia asta cu motor mic şi turbină. Răspunsul lor s-a legat de faptul că nu există suficientă cerere pentru asemenea maşini şi că nimic nu indică faptul că respectiva cerere ar putea să existe vreodată.

Era clar că oamenii aceia nu conduseseră în viaţa lor TSI-ul de 1,4 de la Volkswagen şi probabil nici n-aveau vreun motiv s-o facă... exceptând faptul că asta intra fix în atribuţiile lor, dar în fine. În momentul acela am fost ferm convins că turbinele adăugate propulsoarelor pe benzină de cilindree mică reprezintă viitorul.

Cel puţin viitorul apropiat, întrucât cel îndepărtat va beneficia de alte soluţii, de genul: hibride, fuel cell sau combustibili alternativi. Acum însă ne aflăm în anul 2009, iar eu pot spune că am avut dreptate. Bine, ştiam că am dreptate încă de anul trecut, când au început să apară pe capete T-Jet de la Fiat, 1.6 Turbo de la Opel şi acum THP-ul de la PSA. Urmează să vedem şi un 2.0 Turbo de 180 de cai-putere odată cu noul Renault Megane.

Dar să revenim la comparativul de faţă. Bratu a lăudat destul de mult THP-ul de 1,6 litri şi 152 de cai-putere (realizat şi cu ajutorul celor de la BMW) după ce s-a întors de la lansarea lui Citroen C4 facelift. Dacă e chiar atât de bun, să vedem ce poate în raport cu un 1.4 T-JET de 150 CP şi cu un 1.4 TSI de numai 122 CP.

Protagonistele sunt C4 Coupe, Fiat Bravo şi noul Volkwagen Golf... dar am preferat să le compar mai degrabă prin prisma motoarelor, deoarece deja cunoşteam aceste modele şi am tot vorbit despre ele în numerele anterioare ale revistei.

Pentru început, Citroenul ocupă prim-planul, deoarece am fost foarte curios să văd cum se descurcă la cei 150 de cai-putere ai săi. Maşina în sine arată bine şi bifează toate “căsuţele” pentru un semihothatch.

Jante din aliaj, piele, navigaţie GPS cu sistem handsfree prin bluetooth, un sistem audio impresionant, faruri adaptive cu xenon şi nu în ultimul rând o culoare numită Rouge Arden care spune totul. Deci, din start, avantaj C4.

Citeşte mai departe în pagina următoare »