Exterior relativ discret

Insignia OPC arata sportiv

Interesant, în realitate Opel Insignia OPC nu degajă acea agresivitate pregnantă pe care i-o conferă pozele, fiind mai degrabă o maşină foarte serioasă şi cu tuşe suficiente pentru a te pune în gardă că ai de a face cu o maşină performantă. Jantele de 20" au un design inspirat şi sunt încălţate cu pneuri Pirelli P-Zero, special concepute pentru OPC, coborârea suspensiei punând în evidenţă o siluetă încordată.

Spoilerul frontal este "gazda" unor grile de aerisire verticale, generos dimensionate, dar şi a unor mici fante laterale, pentru frânele Brembo. De remarcat că ornamentele sunt din aluminiu polişat, întărind impozanţa maşinii. Spatele beneficiază de un mic difuzor în spoiler, dar şi de un eleron profilat din capota portbagajului - însă cu adevărat remarcabile sunt cele două evacuări romboidale, simetrice şi care (urma să aflu în curând) sunt responsabile pentru un sound excelent.

Scaune sport

Interiorul te gratulează cu scaune sportive tari, dar foarte bine profilate şi cu o foarte bună susţinere laterală. Nici în cazul habitaclului nu putem vorbi de detalii care să diferenţieze foarte mult Insignia OPC de un Insignia normal, însă tuşele sunt exact câte trebuie pentru a-i conferi cockpitului un stil mai sportiv: volan profilat şi cu emblema albastră OPC, pedalier perforat din aluminiu, schimbător mic şi foarte manevrabil, precum şi două butoane, OPC şi Sport. Plus emblema OPC de pe ecranul central.

Ar fi fost cool dacă Insignia OPC ar fi avut pornirea motorului de la un buton dedicat. Trecând peste acest mic regret, răsucirea cheii în contact dă viaţă unui motor care vorbeşte răspicat pe limba sportivilor. Pardon, nu foarte răspicat, deoarece maşina este (cam prea) bine antifonată. Însă la orice apăsare pe pedala de acceleraţie, V6-le turbo de sub capotă şi evacuarea sport îţi gădilă auzul cu un sunet grav, care anunţă mulţi cai putere.

Insignia OPC este rapida

Prima tură de circuit a fost de acomodare. Mergând în modul standard, remarci, pe lângă sunetul sportiv omniprezent, suspensia şi direcţia îndreptate mai mult spre confort, la un nivel foarte bun pentru o maşină atât de puternică, dar fără a prejudicia prea mult manevrabilitatea şi precizia. Timoneria este foarte bună, schimbătorul necesitând un minim de efort, de apreciat în cazul unei maşini sportive.

O dată cu apăsarea butonului Sport, comportamentul maşinii devine puţin mai nervos, în primul rând auditiv. Direcţia şi suspensia sunt o idee mai sportive, per total manevrabilitatea fiind îmbunătăţită - însă Insignia OPC rămâne, şi în acest caz, o berlină potentă şi uşor de controlat. Motorul este vivace la turaţii de peste 4.000 rpm, până acolo demonstrând un comportament progresiv. Suspensia rămâne suficient de confortabilă şi în acest caz, deşi schimbările bruşte de sarcină fac simţite suficient de bine mişcările laterale ale caroseriei.

In modul OPC este sportiva

Aproape orice urmă de berlină decentă dispare atunci când apeşi butonul OPC. Direcţia devine pur şi simplu grea şi precizia ei devine chirurgicală. Orice modificare a talpei pe pedala de acceleraţie are un efect imediat în răspunsul maşinii, iar menţinerea turaţiei la cel puţin 3.500 rpm devine o necesitate. La retrogradări, acul turometrului sare înnebunit, iar frâna de motor încetineşte admirabil maşina, deşi nu pot nega că am torturat suficient de mult sistemul de frânare.

În regim la limită, maşina are uşoare tendinţe supraviratoare, iar pneurile încep să şuiere fără menajamente. Însă electronica veghează permanent şi "castrează" dorinţa spatelui de a fugi (cuplul fiind repartizat până la 100% spre spate), de la volan simţind clar cum, în curbele strânse luate cu viteză foarte mare, maşina începe să alunece încet în lateral cu totul. Însă nu am avut în nici un moment senzaţia că Insignia OPC scapă de sub control, graţie sistemului 4x4 şi a îngerilor electronici.

325 CP si tractiune 4x4

Din păcate, nu am avut ocazia de a vedea şi cum răspunde maşina în modul OPC cu ESP-ul decuplat - însă, după cum ne spunea unul dintre instructori, în acest caz Insignia OPC devine un utilaj dedicat profesioniştilor, cu toate că electronica nu este eliminată complet, intervenind în ultimă instanţă. Nu este de neglijat gabaritul maşinii, Insignia OPC având aproape 2 tone cu şoferul la bord, astfel că aportul electronicii este binevenit în orice situaţie.

La finalul sesiunii, nu puteam decât să le dau dreptate instructorilor: Insignia OPC este o maşină rapidă şi foarte uşor de controlat, iar în modul OPC devine foarte rapidă şi pe gustul celor care au şi minime cunoştinţe de pilotaj. Adică un excelent pachet de adrenalină şi confort pentru preţul de 37.900 euro, de la cât porneşte această berlină modernă, de peste 300 CP şi cu un pachet tehnic foarte complex.

Dintre rivalii lui Opel Insignia OPC fac parte modele de top din categoria berlinelor medii:

• Audi S4 quattro: 3.0 V6, compresor, 333 CP, 54.000 euro
• BMW 335i xDrive: 3.0 6 în linie, bi-turbo, 306 CP, 46.676 euro
• Infiniti G37: 3,7 V6, 320 CP, 41.900 euro
• Volkswagen Passat R36 4Motion: 3,6 V6, 300 CP, 42.280 euro

Mai multe detalii despre tehnica lui Opel Insignia OPC, în paginile următoare.

Citeşte mai departe în pagina următoare »