Corvette - legenda Chevrolet şi simbolul visului american

De peste o jumătate de secol, Corvette este unul dintre supercarurile cele mai cunoscute din lume. Iată în continuare istoria unei adevărate legende americane: Chevrolet Corvette.

Corvette - legenda Chevrolet şi simbolul visului american Corvette - legenda Chevrolet şi simbolul visului american

Prima generaţie Chevrolet Corvette a debutat în lumea auto sub forma unui concept de roadster foarte modern, inaugurat în ianuarie 1953 cu ocazia Motorama New York. Creat de Harley J. Earl, şeful de design GM la acea vreme, Corvette a fost primul răspuns serios al industriei americane dat sportivelor de nişă produse de Alfa Romeo, Jaguar şi MG, foarte apreciate la jumătatea secolului trecut.

Producţia modelului de serie Chevrolet Corvette a demarat la Flint, Michigan, în data de 30 iunie 1953, zi pe care preşedintele de atunci Edgar J. Hoover a proclamat-o "Ziua Maşinii Sport Americane". Corvette C1 a fost produs în doar 300 de exemplare de-a lungul anului 1953, toate maşinile fiind produse manual, fiind vopsite în alb şi având interior roşu, în timp ce soft-top-ul era negru.

La început, a fost disponibilă doar versiunea roadster, având caroserie din fibră de sticlă, în timp ce motorul era un şase cilindri cu trei carburatoare şi dublă evacuare, care dezvolta 150 CP şi transmitea puterea roţilor spate prin intermediul unei cutii automate Powerglide cu 2 trepte. Ulterior, clienţii au avut la dispoziţie şi un hardtop detaşabil.

Chevrolet Corvette era considerată pe vremea aceea nu doar o maşină sport, ci una accesibilă: la un venit mediu de 4.000 de dolari, maşina avea un preţ de bază de 3.500 de dolari! Acum, însă, modelul produs în 1953 este cel mai vânat trofeu de către colecţionari, preţurile medii la licitaţii pentru cele 255 de exemplare originale fiind de peste 200.000 USD.

În 1954, producţia lui Corvette a fost mutată la noua uzină din St. Louis, Missouri, însă planurile ambiţioase ale celor de la Chevrolet, de a produce 10.000 de maşini pe an, s-au concretizat cu un număr de doar 3.640 de exemplare. Vânzările din acel an s-au cifrat la doar 600 de exemplare, cu toate că preţul maşinii pornea acum de la 2.774 de dolari, iar gama de culori şi dotări era îmbogăţită

Motorul avea 5 CP în plus (ba chiar apăruse opţiunea unui compresor mecanic Paxton, pentru creşterea performanţelor), însă comportamentul maşinii faţă de rivalele europene era, în continuare, sub aşteptări. Încercând să revitalizeze imaginea lui Corvette, Chevrolet a prezentat trei concepte bazate pe acest model la Motorama 1954: Corvair, Nomad (cu 6 locuri) şi Coupe, dar vânzările au rămas mediocre.

Din fericire, insuccesul lui Corvette a luat sfârşit în 1955, o dată cu ideea inginerului de origine rusă Zora Arkus-Duntov de a monta sub capota sportivei noul motor V8 de 195 CP, dezvoltat de Chevrolet. Asociat cu o cutie manuală cu 3 trepte, acest V8 i-a conferit, în sfârşit, lui Corvette performanţe mai bune, iar oficialii au renunţat la ideea de a scoate din producţie Corvette.

Totuşi, era clar că trebuiau aduse modificări serioase pentru ca sportiva Corvette să poată face faţă concurenţei. Aşa încât în 1956 putem vorbi de un facelift foarte serios, Corvette C1 primind câteva modificări estetice, dar, mai ales, de ordin tehnic: motorul V8, mai uşor, producea acum 210 CP (ba chiar 225 CP cu noul carburator cu patru camere), iar dinamica şi manevrabilitatea au fost îmbunătăţite simţitor.

Pentru a demonstra de ce este capabil Corvette-ul îmbunătăţit, Chevrolet a aliniat trei modele la cursa de viteză de la Daytona Beach, unde Zora Arkus-Duntov a reuşit să depăşească bariera de 150 mph. La o lună distanţă, acest model a reuşit să câştige clasa B în cadrul cursei de 12 ore de la Sebring, plasându-se pe locul 9 la general.

Renumele lui Corvette a început să crească simţitor, iar în 1957 motorul V8 a primit sistemul inovativ de injecţie de benzină Rochester Ramjet, ceea ce a dus la creşterea puterii la 283 CP. De asemenea, Corvette a primit şi un diferenţial cu alunecare limitată pe puntea spate, denumit de Chevrolet "Positraction", dar şi o cutie manuală cu 4 trepte.

În 1958, principala modificare estetică a reprezentat-o adoptarea a două perechi de faruri şi mai multe ornamente cromate, dar maşina a crescut uşor şi în dimensiuni, ba chiar şi masa era mai mare - principalul motiv ţinea de noile norme de siguranţă. Totuşi, în contrapartidă, puterea motorului V8 a ajuns la 290 CP, iar opţional era oferit şi un "Handling Package", pentru îmbunătăţirea manevrabilităţii, constând din arcuri mai tari şi sistem de frânare upgradat.

La fialul anului 1958, succesorul lui Harley J. Earl la şefia departamentului de design GM a devenit Bill Mitchell, pentru care a fost construită o maşină specială: Corvette XP-700 "Grand Prix". Deşi acest Corvette avea un design flamboyant, Bill Mitchell a modificat subtil Corvette-ul de serie, eliminând o parte din detaliile cromate şi conferindu-i interiorului o mai bună ergonomie.

În 1959, inginerul Zora Arkus-Duntov a conceput un model special, Corvette CERV I (Chevrolet Engineering Research Vehicle), ca "laborator pe patru roţi". Pe baza acestuia a fost dezvoltat un model destinat celebrei curse de 24 de ore de la LeMans, dar în SUA maşina a fost interzisă din cauza noilor reguli AMA (Automobile Manufacturer's Association), care prevedeau excluderea din competiţiile auto a echipelor de uzină, cu maşini dezvoltate de constructori.

Pe baza acestui model de competiţie, Bill Mitchell şi Lary Shinoda au dezvoltat fabulosul concept Corvette Stingray, care beneficia de un motor V8 de 315 CP şi care a influenţat stilul următoarei generaţii Corvette. Tot în 1959, câţiva ingineri ambiţioşi din cadrul GM, care voiau o maşină rival pentru Ferrari 250 Testarossa, au apela la carosierul italian Scaglietti, care a realizat modelul Chevrolet Corvette Scaglietti Coupe. Din cauză că mai-marii GM s-au opus construirii unei versiuni oficiale, au fost realizate doar 3 exemplare , care s-au impus în cursele SCCA din 1959, iar Carol Shelby a părăsit compania, construind ulterior o altă maşină legendară americană: Cobra.

În 1960, puterea V8-ului de pe Corvette ajunge la 315 CP, iar puntea spate primeşte o bară-antiruliu, îmbunătăţindu-i comportamentul. Totodată, este primul an în care se construiesc mai mult de 10.000 de unităţi, ceea ce însemna mai multe maşini decât au fost produse în cei 7 ani de până atunci. În acel an, trei modele ale echipei private Briggs Cunningham au participat la cursa de 24 de ore la LeMans, unul dintre ele terminând pe locul 8 la general.

Modelele Chevrolet Corvette C1 din 1961 se disting datorită grilei frontale modificate, mai luxoase, iar în spate au fost adpptate două perechi de stopuri, idee care s-a regăsit la toate generaţiile următoare. Modelul s-a făcut remarcat în cursa de 12 ore de la Sebring, unde un exemplar de serie, fără modificări pentru competiţie, a terminat pe locul 11 - cea mai bună clasare într-o competiţie de anduranţă pentru un model Corvette de fabrică.

Tot în 1961, maşina lui Bill Mitchell a fost modificată total, dând naştere unui nou concept: Corvette Mako Shark, care prefigura liniile celei de-a doua generaţii Corvette. Acest concept avea codul intern XP-755 Mako Shark I şi era inspirat chiar de rechinul cu nas ascuţit ("Mako Shark").

1962 a fost ultimul an de fabricaţie pentru prima generaţie Corvette C1, care a ieşit la pensie în stil mare: a primit noul motor V8 de 327 cubic-inch, care putea dezvolta o putere maximă de 360 CP graţie sistemului de injecţie. Nu doar atât: Corvette C1 a devenit maşina primului astronaut american care a călătorit în spaţiu, Alan B. Shepard, ceea ce a contribuit enorm la capitalul de imagine al numelui Corvette.

Spre finalul anului 1962, oficialii Chevrolet au lansat cea de-a doua generaţie Chevrolet Corvette C2, sub titulatura Sting Ray şi cu un look extravagant - VEZI PE URMĂTOAREA PAGINĂ.

ŞTIAŢI CĂ:

... Chevrolet Corvette a fost prima maşină sport americană construită de un producător american?

... numele "Corvette" a fost ales de Myron Scott, după denumirea unei mici fregate de luptă?

... indicativul codificat al proiectului Chevrolet Corvette, la care lucra echipa de designeri Special Projects, condusă de şeful de design GM Harley J. Earl, a fost "Opel"?

... decizia de fabricare a caroseriei din fibră de sticlă, o premieră pentru industria auto, a fost luată din cauza lipsei de materie primă (oţel), ca rezultat al războiului?

... primele 25 de modele Corvette aveau capace de roţi standard, din cauza problemelor cu furnizarea jantelor cu spiţe?

... inginerul de origine rusă Zora Arkus-Duntov a primit titulatura de "Father of the Corvette", datorită ideii de a monta pe Corvette noul motor V8 Chevrolet?

... modelele Corvette C1 cu motoare V8 se distingeau de cele cu motor V6 datorită "V"-ului mărit din logo-ul "CorVette" de pe aripi?

... în 1958, directorul de design Harley J. Earl a constituit o echipă de designeri-femei, rezultatul fiind un model Corvette cu echiparea specială Fancy Free?

... Bill Mitchell a vrut ca Mako Shark să fie vopsit exact ca şi rechinul din tabloul pe care îl avea în birou, iar echipa de designeri a apelat la un subterfugiu: au sustras tabloul, l-au colorat exact ca şi maşina, iar Mitchell nu a realizat "şmecheria", felicitându-şi echipa pentru rezultat?

Citeşte mai departe în pagina următoare »

Poti sa te opui oricand si fara justificare prelucrarii datelor tale personale in scop de marketing direct, prin trasmiterea catre MEDIAFAX GROUP SA (prin accesarea formularului de contact la adresa privacy@m.ro sau ne poti trimite pe adresa postala o solicitare scrisa, datata si semnata in acest sens. In acest caz, solicitarea ta va fi inaintata catre departamentul specializat al MEDIAFAX GROUP SA; este posibil sa primesti un mesaj prin care se confirma ca optiunea a fost notata, precum si orice alte informatii necesare, dupa caz.