Maşini de familie accesibile. Ce maşini second hand sub 5.000 de euro merită atenţia ta - GALERIE FOTO

Propunerile ProMotor de maşini de familie sub 5.000 de euro.

Maşini de familie accesibile. Ce maşini second hand sub 5.000 de euro merită atenţia ta - GALERIE FOTO Maşini de familie accesibile. Ce maşini second hand sub 5.000 de euro merită atenţia ta - GALERIE FOTO

Cererea de maşini de familie, pe piaţa de maşini SH, începe să aibă o creştere. Adică maşini încăpătoare, având costuri mai mici şi reputaţie de fiabilitate cât mai bună, dar şi preţuri cât mai accesibile. Atenţie, însă, avantajele sunt un compromis sensibil între mai mulţi factori. Iată în continuare propunerile ProMotor de maşini de familie sub 5.000 de euro.

Normal, la sub 5.000 de euro veţi găsi o sumedenie de Dacia Logan, dar şi multe maşini Renault, Opel şi Fiat. Noi avem de gând să vă prezentăm totuşi câteva maşini care ies în evidenţă în segmentul lor, modele pe care le puteţi cumpăra cu circa 5.000 de euro dacă veţi căuta atent şi cu grijă. Unele sunt modele la care cu siguranţă că nu v-aţi gândit, şi asta este şi ideea, de a vă atrage atenţia că aveţi la dispoziţie maşini rulate foarte bune pentru familie, care nu vă vor da bugetul peste cap, indiferent că le luaţi cu peste 150.000 de km rulaţi, atât timp cât au fost bine întreţinute. Iată selecţia noastră mai jos.

Ford Focus (2004-2011)

Una dintre cele mai populare maşini printre familiştii europeni este modelul de clasă compactă Ford Focus. Cea de-a doua generaţie a intrat în producţie în 2004, iar în 2008 a primit un facelift care i-a îmbunătăţit semnificativ nivelul calităţii materialelor interiorului.

Ford Focus II, un etalon al ţinutei de drum în clasa compactă, dar şi o maşină cu o fiabilitate foarte bună, mai ales după faceliftul din 2008

VERSIUNI ŞI MOTORIZĂRI

În mod interesant, faţă de alte modele compacte, hatchback-ul în 5 uşi este mai spaţios, maşina fiind ceva mai lungă. Însă versiunea break este cea mai indicată pentru cine vrea o maşină de familie foarte spaţioasă şi utilă, Focus aducând în peisaj şi cea mai bună ţinută de drum din segmentul său.

Fiind considerată o maşină bună la toate, dar în limite rezonabil ca şi costuri, cele mai indicate motorizări sunt cea pe benzină de 1,6 litri şi 100 CP, respectiv dieselul 1.6 TDCI de 110 CP. Motorul pe benzină de 2,0 litri şi 145 CP este prea gurmand şi e considerat mai puţin fiabil, iar dieselul 2.0 TDCI de 136 CP merită doar pentru voiajele lungi pe Autobahn (în rest, TDCI-ul mai mic are suficiente resurse şi un consum mai mic).

Cea mai vânată versiune: Focus facelift, break, dotată cu motorul diesel 1.6 TDCi

Faceliftul din 2008 a mai adus în gamă un motor mai mic, de 1,4 litri şi 80 CP, dar acesta e recomandabil doar pentru hatchback, în utilizare preponderent urbană, deoarece pentru cerinţele unei familii se dovedeşte ineficient. Tot în cazul faceliftului, motorul pe benzină de 1,6 litri a evoluat la 114 CP, însă atenţie la sistemul de injecţie mai complicat.

În ce priveşte TDCI-ul de 1,6 litri, Focus facelift are parte şi de o versiune mai puţin potentă, de 90 CP, recomandabilă celor care nu agreează viteza. Consumul nu e neapărat mai bun decât al variantei de 110 CP, dar, cel puţin la nivel teoretic, versiunea de 90 CP promite o fiabilitate mai bună.

PROBLEME UZUALE

Printre defectele cunoscute ale lui Ford Focus remarcăm în primul rând unele de ordin electric şi electronic, în principal la versiunile pre-facelift (înainte de 2008) - de regulă sunt afectate blocurile optice şi afişajele din bord. Tot la variantele pre-facelift, bucşele suspensiei au o durată de viaţă cam scurtă (în general, cedează după 50.000 km, necesitând înlocuiri mai frecvente).

La modelele mai vechi, problemele electrice şi de electronică ţin capul de afiş. La cele după facelift sunt foarte puţine probleme demne de semnalat

În ce priveşte modelele Focus produse după 2008, foarte puţine probleme au fost înregistrate de-a lungul timpului. Totuşi, e bine să fie verificate direcţia şi frânele, deoarece comportamentul rutier foarte bun al lui Focus i-a făcut pe mulţi să conducă maşinile foarte dinamic, deci se înregistrează uzuri mai mari ale casetei de direcţie şi ale plăcuţelor şi discurilor de frână.

Dieselul TDCi de 1,6 litri este considerat unul dintre cele mai fiabile propulsoare diesel din categoria sa, fiind la origine conceput împreună cu specialiştii francezi de la Peugeot şi Citroen. Atenţie, însă, la modelele pre-facelift, cu rulaje de peste 250.000 km, pot apărea probleme de injectoare sau chiar de supraîncălzire, în general cauzate de o mentenanţă proastă.

Nissan X-Trail (2001-2007)

Mulţi familişti visează la avantajele ţinând de capacităţi de trecere şi siguranţă superioară pe care le oferă un SUV. Iar prima generaţie Nissan X-Trail se dovedeşte una dintre cele mai bune propuneri de maşini de familie accesibile şi fiabile.

Tocmai pentru că nu are pretenţii de design extravagant, X-Trail i-a convins pe cei fără pretenţii, care au descoperit un tovarăş de drum polivalent şi foarte fiabil

 

VERSIUNI ŞI MOTORIZĂRI

Primul Nissan X-Trail a fost gândit foarte pragmatic: caroseria colţuroasă nu lăsa loc extravaganţelor estetice, deoarece ascundea un univers interior foarte pragmatic, care oferea mult spaţiu pentru 5 pasageri şi bagajele lor, dar şi multe spaţii de depozitare judicios aranjate. În plus, calitatea mai mult decât acceptabilă a plasticelor făcea habitaclul suficient de plăcut la drumurile lungi.

E dificil să-ţi dai seama de faceliftul de la finalul lui 2004: un bun indiciu este plasarea comutatorului pentru sistemul 4x4 în dreapta volanului, pe bord

 

Gama de motorizări dinaintea faceliftului a fost destul de săracă: un motor pe benzină de 2,0 litri şi 140 CP, disponibil şi cu o cutie automată, alături de care era oferit şi un diesel de 2,2 litri şi 114 CP. Motorul pe benzină de 2,5 litri şi 165 CP nu e recomandabil, fiind mult prea gurmand şi necesitând taxe şi impozite mari.

De-abia din 2004, X-Trail a primit un diesel de origine Renault: un 2.2 dCi de 136 CP, considerat optim din punct de vedere al consmului şi performanţelor. Cilindreea de peste doi litri e dezavantajat doar la capitolul impozite şi taxe, în rest consumul bun şi fiabilitatea exemplară contrabalansând minusurile cu succes.

PROBLEME UZUALE

Dieselul oferit iniţial suferă de lipsa de putere şi de cuplu, fiind posibil să apară şi probleme de distribuţie (modelul a suferit o chemare în service din acest motiv). În schimb, dieselul de 136 CP este cotat ca printre cele mai puţin problematice dieseluri, mai ales pentru un SUV. Motorul pe benzină se dovedeşte şi el lipsit de probleme majore, doar consumul fiind un dezavantaj.

Cel mai indicat este dieselul de origine Renault: 2.2 dCi şi 136 CP. Nu e foarte accesibil, dar merită prin prisma consumului redus şi a fiabilităţii mari

 

X-Trail nu este ocolit de alte probleme tehnice, dar, faţă de alte SUV-uri, japonezii au mult mai puţine motive de îngrijorare. Pentru că SUV-ul Nissan se pretează foarte bine şi la offroad mic spre mediu, trebuie verificate articulaţiile punţilor, mai ales dacă s-a exagerat cu utilizarea în afara asfaltului.

De asemenea, la modelele peste 100.000 km este necesară verificarea uzurii sistemului de frânare şi integritatea barelor stabilizatoare. Nici problemele de electrică şi electronică nu ocolesc X-Trailul, dar riscurile sunt mai mari la modelele dinainte de 2004. În general, însă, X-Trail se dovedeşte o maşină robustă, iar sistemul 4x4 este ocolit de probleme tehnice majore, chiar şi în condiţiile în care s-a exagerat cu utilizarea.

Opel Zafira (2005-2011)

După ce prima generaţie Zafira a devenit rapid populară datorită celor 7 locuri, cea de-a doua generaţie (botezată intern Zafira B şi construită pe platforma tehnică a compactei Astra H) a reuşit să se impună printr-o fiabilitate excelentă în domeniul monovolumelor. Iar dovada succesului a constituit-o producerea, pentru o perioadă, în paralel cu cea de-a treia generaţie Zafira.

Opel Zafira B e o adevărată vedetă printre monovolumele compacte în materie de fiabilitate. Şi încă se mai vinde şi ca model nou, alături de a treia generaţie, Zafira Tourer

 

VERSIUNI ŞI MOTORIZĂRI

Opel Zafira B a preluat de la Astra H motorizările şi transmisiile, dar le-a adaptat pentru un gabarit mai mare. Zafira nu a făcut experimente de design, părând un Astra Caravan mai voluminos, principiul maşinii fiind de a inspira imediat caracter familist şi impresia de mult spaţiu interior. La care se adaugă un sistem Flex7 îmbunătăţit, care permitea un acces mai facil la locurile suplimentare din portbagaj.

Motoarele pe benzină pot fi şi economice, dar cea mai potrivită motorizare pentru Zafira B este CDTi-ul de 1,9 litri, în general în varianta de 120 CP, mai cuminte

 

Cele mai populare motoare pe benzină sunt cel de 1,6 litri şi 105 CP (din 2008 puterea a crescut la 115 CP), respectiv de 1,8 litri şi 140 CP. Au existat şi un turbo de 2,0 litri şi 200, respectiv 240 CP, precum şi un 2,2 litri de 150 CP, dar acestea sunt prea gurmande şi costisitoare în utilizare.

La nivelul motoarelor diesel, de bază era cunoscutul CDTI de 1,7 litri şi 110 CP (putere crescută la 125 CP din 2010), căruia i se adaugă reputatul motor de 1,9 litri, de origine Fiat, în două versiuni de putere: de 120 CP, respectiv 150 CP.

Recomandabile sunt benzinarul de 1,6 litri şi 105 CP, în timp ce motorul de 1,8 litri merită doar dacă maşina se foloseşte preponderent la viteze mari şi foarte încărcată. Dieselul de 1,7 litri este mai puţin eficient decât dieselul de 1,9 litri şi 120 CP, care se dovedeşte compromisul ideal pentru acest model.

PROBLEME UZUALE

Dacă prima generaţie Zafira nu prea e un model de fiabilitate, având destule probleme ”de tinereţe” (cu toate că modelul Astra G, pe care e bazată, stă mult mai bine la capitolul fiabilitate), iată că Zafira B a rezolvat foarte multe dintre riscurile de apariţie a problemelor tehnice, această a doua generaţie fiind foarte bine văzută.

Faţă de prima Zafira, dar mai ales faţă de concurenţă (în special cea franceză), Opel Zafira B nu-şi deranjează proprietarii cu probleme mari. Doar trenul de rulare şi sistemul de frânare sunt ceva mai sensibile

 

Calitatea generală a fabricaţiei şi asamblării este rezonabilă spre bună, iar motorizările nu pun probleme deosebite. Nu strică verificată distribuţia, atât la motoarele pe benzină, cât şi la cele diesel, în special dacă maşina a fost utilizată intensiv.

Skoda Octavia II (2004-2013)

Bazată din punct de vedere tehnic pe platforma lui VW Golf 5/6, cea de-a doua generaţie Skoda Octavia este, mai ales în versiunea Combi, o propunere foarte serioasă pentru familiştii care vor foarte mult spaţiu şi foarte puţine bătăi de cap. Faceliftul din 2009 a adus modificări mai mult estetice decât tehnice, versiunea pre-facelift rămânând o perioadă în fabricaţie ca şi Octavia Classic.

Skoda Octavia 2 a devenit aproape un sinonim pentru maşina de familie foarte încăpătoare şi bine finisată

 

VERSIUNI ŞI MOTORIZĂRI

Încă de la prima generaţie, Octavia a fost propusă ca berlină cu un hayon generos, respectiv ca şi combi extrem de spaţios. Majoritatea clienţilor preferă cea de-a doua variantă de caroserie, care dovedeşte un caracter util exemplar, portbagajul variind între 580 şi 1.620 de litri, aproape de nivelul unui van compact.

Evident, motorizarea cea mai potrivită este TDI-ul de 1,9 litri şi 105 CP. Benzinarul de 1,6 litri, deşi mai accesibil, se dovedeşte de multe ori insuficient

 

Datorită relaţiei de rudenie cu VW Golf, motorizările şi transmisiile sunt preluate de la cunoscuta compactă germană (cu tot cu probleme...). Paleta, însă, nu e largă: pe benzină avem un 1,6 litri de 102 CP (sau 116 CP la 1.6 FSI) şi un 2.0 litri de 150 CP, iar în domeniul diesel un 1.9 TDI de 105 CP şi un 2.0 TDI de 140 CP.

Există şi cutii automate (Tiptronic pentru motoarele pe benzină, respectiv DSG pentru cele diesel), ba chiar şi tracţiunea integrală pentru 2.0 FSI şi 1.9 TDI. Însă, în aceste cazuri, preţurile depăşesc limita impusă sau maşinile afişează un rulaj excesiv. Cea mai populară variantă pe piaţa second hand este Octavia Combi 1.9 TDI, cu niveluri medii de echipare.

PROBLEME UZUALE

Una dintre riscurile majore ale motorizării 2.0 TDI ţine de defectarea volantei, plus diverse probleme mai mici sau mai mari ale injectoarelor şi unităţii electronice centrale. Totuşi, la versiunile facelift (după 2009) aceste probleme sunt extrem de rare. În rest, la toate motoarele diesel trebuie verificat istoricul schimbării distribuţiei, în special în cazul rulajului de peste 250.000 km.

Probleme nu prea apar, decât dacă Octavia a fost confundată cu un cărăuş bun pentru şantier...

 

O altă problemă întâlnită la Octavia II ţine de uzura excesivă a ambreiajului, în special la modelele care au cărat mult (atenţie la maşinile dotate cu cârlig de remorcare). De asemenea, suspensia poate prezenta urme excesive de uzură din cauza încărcării maşinii la limită, deci atenţie la bucşe îndeosebi.

Motorul 1.9 TDI se dovedeşte un compromis foarte bun pentru necesităţile unei familii normale. Atenţie la motorizarea pe benzină de 1,6 litri, lipsa de cuplu duce rapid la impresia de maşină submotorizată pe autostradă sau la drumurile cu multe rampe, când maşina este plină. De verificat în principal chiulasa şi pompa de apă, deşi eventualele probleme sunt foarte rare.

Mai multe riscuri apar în zona bucşelor de la trenul de rulare, precum şi a sistemului de frânare - cel mai probabil din cauză că nu s-au supradimensionat mai mult componentele faţă de cele de la Astra (gabaritul şi masa mai mari ale lui Zafira duc la uzură mai mare). De asemenea, mai pot apărea defecţiuni ale sistemului electric şi ale blocurilor optice.

Volkswagen Passat (2005-2010)

Deşi Golf-ul este cel mai popular model cu siglă VW, generaţia Passat B6 e considerată cea mai bună afacere la ora actuală în domeniul second hand, mai ales în rândul celor care vor o maşină germană. Acest Passat este primul care nu mai împarte platforma tehnică cu vărul de concern Audi A4, ci se bazează pe soluţii tehnice întâlnite şi la VW Golf 5 (motoarele sunt transversale).

Generaţia Passat care a rupt tradiţia aspectului (prea) sobru şi care a adus un aer de prospeţime numelui Passat

 

Ca design, Passat B6 a renunţat la morgă în favoarea unui stil mai dinamic, oarecum mai tineresc, în timp ce habitaclul rămâne un exemplu de finisaje de calitate şi atenţie la detalii. De asemenea, caracterul pragmatic este la cote înalte, Passat-ul oferind un portbagaj generos, precum şi mult spaţiu pentru pasageri, mai ales pe banchetă.

VERSIUNI ŞI MOTORIZĂRI

Gama de motoare este suficient de mare. Dintre cele pe benzină se poate alege cel de 1,6 litri şi 102 CP (anemic la viteze ridicate şi încărcare mare) şi FSI-ul de 2,0 litri şi 150 CP (sau chiar 200 CP cu turbo), mai bine adaptat cerinţelor celor care folosesc mult autostrăzile. Pentru cei cu dare de mână există şi varianta sport R36, cu motor VR6 de 3,6 litri şi 280 CP - e clar că nu vorbim de o variantă pentru familişti...

Passat B6 emite pretenţii, deci i se potrivesc motoarele mai mari (2.0 FSI de 150 CP şi 2.0 TDI de 140 CP). Există, însă, şi propuneri mai economice, acceptabile ca performanţe

 

La capitolul diesel, cel mai mic oferit este un 1.9 TDI de 105 CP, oferind un compromis rezonabil între performanţe şi costuri, însă cel mai popular TDI pe Passat este cel de 2,0 litri, oferit în două versiuni de putere: 140 CP şi 170 CP. Versiunea de 140 CP este la mare căutare mai ales pe varianta de caroserie break (Variant), dar atenţie, multe modele au făcut parte din flote şi au un rulaj foarte mare.

PROBLEME UZUALE

Principial, fiabilitatea acestei generaţii Passat este considerată exemplară, iar modelele cu un rulaj foarte mare (peste 250.000 km) nu suferă de defecţiuni prea dese şi costisitoare. Cele mai importante probleme se referă la motoarele 2.0 TDI de 170 CP şi ţin de injectoare şi turbină, uneori chiar şi de garnitura de chiulasă - însă nu sunt probleme aşa de des întâlnite.

Cu excepţia TDI-ului de 2,0 litri, Passat B6 se laudă cu un nivel foarte scăzut al problemelor tehnice. Ceva mai dese pot fi bătăile de cap electrice şi electronice

 

Passat-ul B6 este ”bântuit” de probleme mai mărunte, care, chiar dacă nu sunt foarte costisitoare, pot provoca un stres continuu prin neremedierea la timp. Vizate sunt sistemul de frânare (în special etrierii şi uzura inegală a discurilor de frână), bucşele suspensiei spate (în special dacă s-a încărcat excesiv maşina) sau diversele sisteme electronice (în special climatizarea automată şi instalaţia multimedia).

 

Poti sa te opui oricand si fara justificare prelucrarii datelor tale personale in scop de marketing direct, prin trasmiterea catre MEDIAFAX GROUP SA (prin accesarea formularului de contact la adresa privacy@m.ro sau ne poti trimite pe adresa postala o solicitare scrisa, datata si semnata in acest sens. In acest caz, solicitarea ta va fi inaintata catre departamentul specializat al MEDIAFAX GROUP SA; este posibil sa primesti un mesaj prin care se confirma ca optiunea a fost notata, precum si orice alte informatii necesare, dupa caz.