Studiu: cât de mult consumă, în realitate, maşinile hibride plug-in?

Conform unei firme olandeze, specializată pe consultanţa din domeniul carburanţilor, maşinile hibride plug-in consumă mult mai mult în realitate decât în teorie. Atâta doar că studiul omite un factor foarte important - iată în continuare despre ce este vorba (şi judecaţi singuri dacă e sau nu un studiu corect).

Studiu: cât de mult consumă, în realitate, maşinile hibride plug-in? Studiu: cât de mult consumă, în realitate, maşinile hibride plug-in?

Firma de consultanţă Travel Card a ajuns la al doilea an de când realizează un studiu interesant în Olanda: care este consumul real al maşinilor hibride plug-in. Nu ne sunt oferite detalii despre cum este realizat acest studiu şi cum sunt obţinute aceste date, deci am destule rezerve privind rezultatele.

Dacă în 2013, studiul a fost realizat pe doar trei modele (Chevrolet Volt, Opel Ampera şi Toyota Prius Plug-in Hybrid), iată că în 2014 se mai adaugă două modele, lansate pe piaţa olandeză în acest an: Mitsubishi Outlander PHEV (recent testat de ProMotor) şi Volvo V60 Plug-in Hybrid.

Iată în tabelul de mai jos diferenţele obţinute de specialiştii olandezi:

După cum se poate vedea, consumul mediu obţinut în utilizare reală de olandezi este de 2-3 ori mai mare decât cel teoretic indicat de constructori. Numai că aici intervine prima ”hibă” a studiului, de care se fac vinovaţi atât constructorii, cât şi realizatorii studiului.

Consumul mediu teoretic indicat de constructori se referă la PRIMA sută de kilometri. Şi asta deoarece aceste modele cu propulsie hibridă plug-in pot parcurge, dacă bateriile sunt complet încărcate, câteva zeci de kilometri strict electric până când motoarele termice intră în acţiune:

  • Opel Ampera / Chevrolet Volt: maximum 80 km
  • Toyota Prius Plug-in: maximum 25 km
  • Mitsubishi Outlander PHEV: maximum 52 km
  • Volvo V60 Plug-in Hybrid: maximum 50 km

Prin urmare, dacă se ia în considerare consumul oficial pentru prima sută de kilometri, rezultă următoarele:

  • Opel Ampera / Chevrolet Volt consumă 1,2 litri în 20 km => consumul mediu în regim hibrid se cifrează la 6 litri/100 km
  • Toyota Prius Plug-in consumă 2,1 litri în 75 km => consumul mediu în regim hibrid se cifrează la 2,8 litri/100 km
  • Mitsubishi Outlander PHEV consumă 1,9 litri în 48 km => consumul mediu în regim hibrid se cifrează la 3,95 litri/100 km
  • Volvo V60 Plug-in consumă 1,8 litri în 50 km => consumul mediu în regim hibrid se cifrează la 3,6 litri/100 km

Dacă facem o comparaţie cu datele obţinute de specialiştii olandezi, remarcăm următoarele valori de consum în regim hibrid:

  • Opel Ampera şi Chevrolet Volt au consumat mai puţin cu 26% faţă de teorie
  • Toyota Prius Plug-in Hybrid a consumat mai mult cu 63% faţă de teorie
  • Mitsubishi Outlander PHEV a consumat mai mult cu 39% faţă de teorie
  • Volvo V60 Plug-in a consumat mai mult cu 32% faţă de teorie

Cu alte cuvinte, dacă se face abstracţie de faptul că aceste maşini, cu propulsie hibridă plug-in, pot circula şi în regim electric, fără a consuma niciun gram de combustibil, reiese că, într-adevăr, consumurile în regim hibrid sunt, în general, mai mari decât în teorie. (Ampera şi Volt fac excepţie)

Aşadar, privind dintr-o perspectivă oarecum acuzatoare, am putea trage concluzia că, într-adevăr, maşinile hibride plug-in consumă mai mult decât le laudă constructorii. Ceea ce, în ţările care acordă bonusuri şi reduceri pentru aceste maşini, poate deveni o problemă fiscală.

Eh, o mică omisiune: de fapt, consumul mediu teoretic e valabil doar pentru PRIMA sută de kilometri - când se merge şi în regim strict electric, deci se economiseşte carburant

Pe de o parte, nu pot nega faptul că fabricanţii aplică strategia ”adevărul prin omisiune”: adică prezintă valoarea de consum cea mai optimistă - cum ar fi ”consumul la PRIMA sută de kilometri”. Pe de altă parte, actualele cicluri oficiale de măsurare am văzut că sunt exagerate, constructorii obţinând, în general, consumuri chiar şi cu 30% mai scăzute apelând la diverse tertipuri.

Însă adevărul are şi altă faţetă: şi anume aceea că maşinile hibride plug-in sunt gândite pentru cei care le utilizează preponderent pe distanţe mai scurte (caz în care autonomia în regim strict electric e satisfăcătoare), dar care sunt ”bântuiţi” încă de temerile autonomiei insuficiente în regim strict electric, pentru cazurile mai rare când e nevoie de maşină la drumuri mai lungi.

Propulsia hibridă plug-in rămâne compromisul de moment pentru cei care vor să conducă, în general, doar electric, dar au din când în când nevoie de maşină şi la drumuri mai lungi decât autonomia asigurată de baterii

Deci de la început trebuie înţeles faptul că un client care parcurge anual mulţi kilometri (peste 20.000, de regulă pe distanţe lungi) nu are sens să se orienteze către un astfel de automobil hibrid plug-in, deoarece o motorizare diesel este mult mai indicată în această situaţie. Este, de fapt, acelaşi principiu care stă la baza alegerii ”benzină vs. diesel”.

Pe de altă parte, este uşor de observat că, faţă de modele similare cu motoare pe benzină (sau, în cazul lui Volvo V60, tot diesel), maşinile de faţă au consumuri mai avantajoase, chiar dacă, la nivel teoretic, amortizarea nu prea le este favorabilă, depăşind 200-300.000 km.

La fel de adevărat este şi că, în regim urban, cam toate aceste modele ”le dau peste nas” variantelor cu motoare convenţionale, deoarece, în marea majoritate a timpului, pot funcţiona strict electric, deci nu emit nicun gram de emisii nocive (faţă de motoarele pe benzină şi diesel, al căror consum este foarte mare în aglomeraţia urbană).

Ţi-e lene să pui maşina la încărcat? Atunci nu are rost să-ţi iei o maşină hibridă plug-in

Prin urmare, în opinia mea acest studiu nu face decât să confirme un lucru pe care clientela de maşini hibride plug-in îl ştie şi îl acceptă: dacă utilizatorul este atât de comod încât să nu încarce bateriile zilnic, consumul maşinii va fi mai dezavantajos decât în cazul unui diesel (şi mult mai mare decât datele oficiale), iar diferenţa de preţ faţă de variantele strict pe benzină nu prea se va justifica.

Dar tot ce am explicat până acum sunt doar ”detalii” care nu se regăsesc în tabelul specialiştilor olandezi. Aşa încât, în lumina acestor informaţii, vă las pe voi să decideţi dacă studiul lor merită sau nu luat în considerare. Şi, prin extensie, dacă maşinile hibride plug-in merită sau sunt o afacere proastă.

Poti sa te opui oricand si fara justificare prelucrarii datelor tale personale in scop de marketing direct, prin trasmiterea catre MEDIAFAX GROUP SA (prin accesarea formularului de contact la adresa privacy@m.ro sau ne poti trimite pe adresa postala o solicitare scrisa, datata si semnata in acest sens. In acest caz, solicitarea ta va fi inaintata catre departamentul specializat al MEDIAFAX GROUP SA; este posibil sa primesti un mesaj prin care se confirma ca optiunea a fost notata, precum si orice alte informatii necesare, dupa caz.