Maşinile din beznile desenate au fost reale. Iată-le pe cele mai îndrăzneţe [GALERIE FOTO]

Autor: Adrian Mihălţianu 09 aug. 2015 Prezentări

Dacă în anii de început ai secolului XX apăruseră tot felul de maşini ciudate (şi vă invit să citiţi prima parte a acestei istorii pe linkul precedent), anii ’50 au fost marcaţi de apariţia maşinilor cu design desprins din cel al rachetelor şi avioanelor de vânătoare. Începea epoca motoarelor cu reacţie, iar designerii şi inginerii auto nu puteau rămâne indiferenţi la obsesia cu privire la viteză a epocii.

Dimpotrivă, aceşti ani ne-au dat poate cele mai spectaculoase şi extravagante maşini din istorie. Au fost multe, foarte multe care au marcat industria auto mai puternic decât cele de mai jos (Chevrolet Corvette, Fiat 500, BMW 507, Maserati 250F şi Porsche 550 Spyder fiind unele dintre ele), dar noi am ales doar câteva dintre cele mai îndrăzneţe, pentru a ne face o idee:

1. General Motors LeSabre, 1951

Cum puteai fermeca publicul de la începutul anilor ’50, la doar cinci ani după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial? Simplu: concepeai o maşină cu forme aerodinamice inspirate de avioanele cu reacţie, cu probabil cel mai glorios spate din istoria automobilismului de serie – aripioarele conceptului LeSabre urmau să inspire un întreg deceniu de design auto!

Forme voluptuoase, o adevărată simfonie de gri metalizat şi crom

Cu o caroserie din aluminiu, magneziu şi fibră de sticlă, LeSabre aducea o sumedenie de dotări care erau de vis la acea oră: motor V8 de 3.5 litri, transmisie automată, faruri electrice escamotabile, scaune încălzite, senzori de ploaie care activau automat pavilionul maşinii, şi mufe speciale pentru a ridica mai uşor maşina atunci când trebuia să schimbi o roată, idee folosită ulterior în Formula 1. Mai trebuia ceva?!

2. General Motors Firebird 1 XP-21, 1953

Primul dintr-o serie de patru prototipuri, Firebird I sau XP-21 era, practic, un avion cu reacţie pe roţi. E şi prima maşină cu motor turbină din SUA, parte a cochetării dintre marii producători auto americani şi ideea motoarelor turbină – capabile să lucreze la multe mii de ture şi să fie mult mai fiabile decât cele cu combustie internă.

Parchează asta în faţa casei, chiar în 2015. Păi vezi?!

Nişte mici probleme, care au făcut ca ideea să nu prindă: gazele de evacuare aveau vreo 677 de grade Celsius, motorul de 370 de CP era mult prea puternic pentru caroseria din fibră de sticlă (maşina cântărea doar 1.134 de kilograme), şoferul (sau pilotul, mai degrabă) avea un scaun mic şi strâmt la dispoziţie, iar bula de sticlă în care se afla nu permitea altceva decât teste în stilul avioanelor de vânătoare. La sol. Au urmat Firebird II, III şi IV, cu două locuri şi câteva elemente care le-ar fi putut transforma în maşini utilizabile, dar până la urmă GM a abandonat ideea.

3. Alfa Romeo BAT, 1953-1955

Cei de la Alfa Romeo nu puteau rămâne mai prejos în privinţa conceptelor desprinse din aviaţie, iar conceptele BAT dezvoltate între 1953 şi 1955 au demonstrat că italienii ştiau să conceapă maşini aerodinamice. Deşi cei de la Fiat i-au bătut până la urmă în această cursă (vezi mai jos), coeficientul aerodinamic de 0.19 era o realizare excepţională.

BAT 5, prima dintre maşinile concept. Şi Batman din 2015 l-ar putea folosi, fără probleme

Denumite BAT 5 (1953), BAT 7 (1954) şi BAT 9 (1955), cele trei prototipuri au fost rodul colaborării dintre Alfa Romeo şi casa Bertone. Semănau cu nişte lilieci, dar spre deosebire de maşinile americane nu aveau motoare extrem de puternice. 90 şi respectiv 100 de CP erau suficienţi, datorită caroseriei uşoare şi a aerodinamicii perfecte, pentru a propulsa aceste maşini la viteze maxime de 190-200 de km/h. Unele dintre elementele dezvoltate cu această ocazie au fost preluate apoi în designul maşinilor Alfa Romeo din anii care au urmat.



4. Mercedes-Benz 300 SL, 1954

Într-o epocă dominată de maşinile americane, nemţii au înregistrat primul mare succes de după război. La doar zece ani după ce ţara le fusese devastată (din cauza lor, să nu uităm asta), cei de la Mercedes-Benz au adus în America „maşina de curse de stradă”: 300 SL. Judecând după ce concepte creau americanii în acei ani, 300 SL era chiar domol. Dar aripile sale de pescăruş, suspensiile independente pe toate cele patru roţi, injecţia directă de carburant, motorul de doar 3 litri care dezvolta totuşi 222 de CP, precum şi caroseria din oţel cu multe piese de aluminiu şi formele aerodinamice, toate acestea îi permiteau să fie cea mai rapidă maşină a epocii (260 km/h viteză maximă).

Nici pe departe la fel de extravagantă precum conceptele americane, dar funcţională. Cam asta era diferenţa…

Era o lecţie de automobilism pe care americanii ar fi trebuit să o ia în seamă. Totuşi, europenii mai aveau un deceniu în faţă până când să reuşească să-şi revină suficient pentru a concura cu marile maşini americane…

5. Fiat Turbina, 1954

În plină epocă de testare a motoarelor turbină pe maşini, italienii de la Fiat reuşeau să fie al doilea producător din lume care să vină cu un prototip funcţional (primii fiind cei de la Rover!). Dar marea lor realizare era coeficientul aerodinamic de doar 0.14, record care urma să rămână nebătut timp de 30 de ani, până în 1984!

Avion cu motor, ia-mă şi pe mine-n zbor… la sol!

Cu un şasiu derivat din superbul Fiat 8V, Fiat Turbina a fost una dintre primele maşini care încercau să vadă dacă turbinele pot fi adaptate maşinilor nu doar în teorie, ci şi în lumea reală. Caroseria uşoară îi permitea motorului de 300 CP (turaţie maximă 22.000 rpm) să propulseze maşina la 250 km/h viteză maximă. Din păcate, problemele cu supraîncălzirea motorului şi a evacuării, dar şi consumul imens de carburant au dus la abandonarea proiectului. A rămas o maşină cu o caroserie perfectă, adevărat studiu de caz pentru inginerii de aerodinamică.

În pagina următoare, alte exemple de maşini îndrăzneţe ale epocii…


Pagini: 1 2

Urmărește Promotor.ro pe Google News
Citește și...


Visan Marian
Visan Marian
Începând cu anul 2015, Marian Vișan s-a implicat în domeniul auto, însă experiența sa în jurnalismul online începe din 2006, în timpul studiilor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. La vârsta de 18 ani a început să se familiarizeze cu mașinile odată cu obținerea permisului ... citește mai mult

Comentarii
Inchide