FOTO – VIDEO. Tuning din anul 1980. Zece accesorii opţionale cu care se puteau ”răsfăţa” clienţii Daciei 1300

Autor: Marius Vișan 21 dec. 2015 Știri auto

În anul 1980 şoferii români nu aveau la dispoziţie o paletă foarte largă de produse cu care puteau să-şi accesorizeze maşinile. Dacia 1300 era maximum de confort pe care şi-l putea permite românul de rând, în ceea ce priveşte achiziţionarea unei maşini.

Acest model a intrat în producţie în august 1969, având la bază modelul Renault 12. La acea vreme modelul avea un aspect modern şi economic. Iniţial, modelul dispunea de o singură caroserie berlină cu 4 uşi şi 5 locuri. Blocul motopropulsor avea capacitatea cilindrică de 1,289 cm³ ce dezvolta 54 CP, o viteză maximă de 144 km/h şi consumul de 9,4 litri.

 

Citeşte şi VIDEO – FOTO. Flota de lux a Poliţiei Române 

Citeşte şi VIDEO. Mercedes Royale 600 – Cea mai bizară maşină din 2015

Citeşte şi VEŞTI BUNE despre starea de sănătate a lui Schumacher

 

În decursul timpului însă au apărut pe piaţă şi o serie de accesorii cu care cei care aveau o Dacia 1300 putea să-i îmbunătăţească confortul. Site-ul 4tuning.ro ne prezintă câteva accesorii pe care clientul de Dacia 1300 şi le putea cumpăra în anul 1980. 

La finanul articolului găsiţi şi un clip video cu reclama modelului Dacia 1300 în momentul apariţiei, anul 1968.

 

Aparat de radio 

În ziua de azi unii şoferi nici nu îşi pot închipui ca o maşină să nu aibă Radio/MP3 player. În 1980 însă aceste opţiuni speciale pentru maşină erau destul de scumpe şi nu foarte comune. Radioreceptoarele Predeal sau Lira erau singurle care se găseau. Nu aveau casetofon şi erau dotate cu un singur canal şi singur difuzor central. Aparatele aveau 3 lungimi de undă, lungi, medii şi scurte, puterea nominală fiind de 2 W.

Deflectoare de aer

Pentru evitarea ”curenţilor de aer turbionari” se recomanda montarea unor deflectoare de aer pe rama geamurilor laterale fată. Montajul se făcea cu ajutor unor prinderi simple, strânse cu şurub, fără însă a da găuri în tabla maşinii. Producatorul spunea că odată ce le-ai montat, poţi să circuli fără probleme şi cu geamul deschis complet.

Citeşte şi TV, prima dubă autohtonă. Încă o marcă românească de care s-a ales praful. FOTO – VIDEO

Portbagaje exterioare

Uzina Dacia a produs şi accesorii de transport precum protbagajele universale şi cele speciale pentru schiuri şi biciclete. Suporturile de schiuri puteau susţine circa 10 perechi, iar suportul de bicicletă avea un sistem de prindere doar cu roţile în sus.

„Ornamente de capăt la eşapament”

Acum 40 de ani „tunarea” maşinii era un concept vag. Cu nişte capete de tobă din inox se puteau ”răsfăţa” cei care doreau să adauge maşinii puţin tunning. Conform producătorilor acestea avea rolul de a combate depunerile de praf şi impurităţi la capătul eşapamentului.

Citeşte şi Schimbări majore la poliţele RCA, propuse de ASF

Citeşte şi VIDEO. Cu ce „monstru” pleacă la război Marina Americană

Dispozitiv de dezaburire a lunetei

Primele modele Dacia 1300 nu aveau un sistem de dezaburire integrat pe lunetele maşinilor. Însă proprietarii lor puteau cumpăra un sistem auxiliar format dintr-o pânză care se lipea direct pe interiorul lunetei, iar cu ajutorul unei rezistenţe, producea căldură, ducând la dezaburirea lunetei.

Turometru de bord

Modelele de început produse de Dacia nu veneu dotate din fabrică cu turometru. Cei care voiau să ştie ce turaţie are arborele cotit în momentul exploatării puteau să cumpere şi să-şi monteze un turometru extern. Un astfel de dispozitiv se numea Turometru de bord MT2 şi se monta fie într-un panou, fie direct în bord. Era cuplat cu 3 fire şi îi permitea şoferului să citească o turaţie de maximum 8000 rpm.

Citeşte şi VIDEO. 80% din maşinile second-hand aflate la vânzare în România au kilometrajele modificate. Ce putem face?

Citeşte şi VIDEO. Fifth Gear a testat maşina românească Ghe-O Rescue

Încălzitor a galeriei de admisie

În acea perioadă maşinile funcţionau pe carburator, iar acest lucru era o oarecare problemă pe timp de iarnă, pornirea motoarelor făcându-se cu dificultate când temperatura de afară scădea. Încercând să îmbunătăţească acest lucru inginerii au construit un accesoriu care să încălzească aerul înainte să intre în carburator. „Dispozitiv de priza aer cald” se numea acesta, şi era montat în carcasa filtrului de aer. Aerul era încălzit cu 7-10 grade astfel încât amestecul din carburator să se facă mai usor şi motorul să nu se mai oprească la ralanti. Avea doua poziţii: vara sau iarna.

Frigiderul Fram pentru portbagaj

Frigiderul Fram pentru porbagaj avea o lungime de 44 centimetri şi se conecta la un cablu şi o priză de 12 volţi, pe care şoferul trebuia să o instaleze în portbagaj. Frigiderul se fixa cu o curea, la fel ca roata de rezervă, înaltimea acestuia permiţând deschiderea capacului cu uşurinţă. 

Citeşte şi FOTO – Motivul pentru care cineva a plătit 400.000 de lire pentru un Land Rover Defender de 25.000

Citeşte şi VIDEO. Accident uimitor petrecut pe un drum dintre Botoşani şi Dorohoi

„Stabilizator de viteza” – Pilot automat manual  

Dispozitivul numit „stabilizator de viteza” îi permitea şoferului să micşoreze, să marească vitezasă sau să circule la o viteză constantă, fără să apese pedala cu piciorul.

Pavilion din PVC pentru caroserie

Unul dintre cele mai extravagante accesorii pentru Dacia 1300 era pavilionul din PVC. Pe lângă funcţiile de ordin estetic, acesta avea ca scop evitarea transmiterii directe a razelor solare catre habitaclu, mascarea unor deformari ale plafonului şi protejarea împotriva coroziunii.

Citeşte şi VIDEO – FOTO. Cel mai bine vândut SUV din lume

Citeşte şi Cât costă să devii un PERICOL PUBLIC în România

Citeşte şi Chinezii intră în posesia celei mai mari rafinării din România şi a peste 800 de benzinării

Citeşte şi VIDEO Concurentul lui Logan, câştigător al premiului “Autobest 2016”

Citeşte şi Cum ar fi ca maşina ta să ajungă în mâinile celor de la ISIS? I s-a întâmplat unui american

Citeşte şi GALERIE FOTO. Primul van Dacia nu a fost Lodgy. Vă prezentăm Nova MPV

 

Urmărește Promotor.ro pe Google News


Marius Vișan
Marius Vișan
Marius Vișan a poposit în lumea auto în anul 2015, însă cu jurnalismul online este familiarizat încă din anul 2006 când a început cursurile Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării. Contactul cu mașinile l-a luat la vârsta de 18 ani, odată cu obținerea permisului auto. Pasiunea ... citește mai mult
Vlad MIRONESCU
Vlad MIRONESCU

Comentarii
Inchide