Mesajul disperat al industriei în care casa, masa şi transportul sunt asigurate

Autor: Adelina Mhai, Ziarul Financiar acum 3 ani Știri

Jumătate din noile angajări de anul trecut, adică aproape 80.000 de noi locuri de muncă, au fost făcute de companiile din Bucureşti, Timiş, Ilfov, Cluj şi Bihor, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.

Angajatorii din Bucureşti au făcut peste 35.000 de noi angajări în ultimul an, în timp ce companiile din Timiş, Ilfov şi Cluj au creat mai mult de 10.000 de locuri de muncă noi. Fabricile şi centrele de servicii au fost marii angajatori ai anului trecut, însă cele mai multe joburi au fost create tot în zonele în care au existat investiţii străine, unde există un deficit foare amre de forţă de muncă şi şomaj scăzut.

„A crescut numărul de angajaţi în regim temporar exact în zonele în care s-au făcut cele mai multe angajări anul trecut. Tot în aceste judeţe a crescut numărul de cereri de noi angajaţi şi în primele luni din acest an. Din păcate, nu mai găsim oameni pe care să îi angajăm, ne confruntăm cu o lipsă de personal foarte mare. De multe ori mutăm oameni din judeţele din Moldova şi îi ducem în zonele în care se fac angajări. Anul trecut am mutat candidaţi din Moldova în Dej, de exemplu. Oamenii sunt mai flexibili şi mai dispuşi la mutare, au mai crescut şi salariile, iar acesta este unul dintre motivele pentru care se mută mai uşor“, a spus Cristina Săvuică, directorul general al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Lugera.

Efectivul total al salariaţilor din economie a crescut cu peste 160.000 anul trecut, ajungând la 4,73 milioane, nu­măr care se apropie din ce în ce mai mult de cel din perioada de boom economic, când în com­paniile şi instituţiile din România lucrau 4,8 mili­oane de persoane.

„O persoană care se mută din Moldova în Dej pentru a se angaja temporar ca muncitor într-o fabrică de componente pentru industria auto poate câştiga un salariu de bază cuprins între 1.400 şi 1.600 de lei net pe lună, la care se adaugă venituri supli­mentare din spo­ruri. În pachetele de mutare mai sunt asigurate cazarea, transportul şi me­sele primite de muncitori. Există o tendinţă de creştere a numărului de angajaţi şi anul acesta, însă e din ce în ce mai dificil să găsim oameni disponibili“, a continuat Cristina Săvuică, care conduce o companie care a închiriat anul trecut peste 5.800 de angajaţi firmelor care au apelat la muncă temporară.

Statisticile mai arată că doar într-un singur judeţ – Gorj – numărul de salariaţi a scăzut, efectivul total de salariaţi din acest judeţ fiind cu 350 de persoane mai mic în decembrie 2016 faţă de perioada similară a anului trecut. Situaţia este justificată, cel mai probabil, de programul de concedieri prin care şi-au pierdut locul de muncă circa 2.000 de angajaţi ai producătorului de energie Complexul Energetic Oltenia, companie care va face disponibilizări şi anul acesta.

Printre judeţele în care s-au făcut cele mai puţine angajări se află Teleorman, Giurgiu, Mehedinţi, Harghita, Ialomiţa, Tulcea şi Sălaj, unde firmele au făcut între 500 şi 1.000 de noi angajări. De altfel, acestea sunt zone care nu au reuşit să atragă in­vesti­tori, au infra­struc­tură defi­citară şi populaţie îm­bătrânită sau ocupată pre­pon­de­rent în agricul­tura de sub­zistenţă, iar acest lu­cru se vede atât în nu­mă­rul mai scă­zut de noi anga­jări, cât şi în nive­lul sala­rial mai redus.

„O creş­tere a sala­riilor ar putea rezolva parţial pro­blema deficitului de personal, iar o altă soluţie ar fi eli­minarea unor limitări le­gislative privind posibili­tatea de a angaja oameni din alte ţări. Există o reglementare de acum patru ani care obligă angajatorii care aduc angajaţi din alte ţări, chiar şi pe poziţii de muncitori, să îi plă­tească cel puţin cu salariul mediu brut la nivelul ţării, adică 3.100 de lei brut (circa 2.200 de lei net – n. red.), mult mai mult decât primeşte un munci­tor român angajat într-o fabrică, ceea ce împie­dică recru­tarea muncitorilor din alte ţări“, a spus Cristina Săvuică.

 

 

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.04.2017

 



Comentarii
Inchide