Am fost la Salonul Auto Paris 2010 cu Dacia Duster

Călătoria cu Dacia Duster pe ruta Bucureşti – Paris – Bucureşti se poate rezuma la următoarele date: peste 4.700 km, mai mult de 300 de litri de motorină consumaţi şi peste 40 de ore de condus efectiv. Aceste date ascund, de fapt, un test amplu de anduranţă, consum şi fiabilitate al celui mai nou produs din gama producătorului autohton Dacia.

Maşina oferită de Dacia Rom\nia pentru a parcurge distanţa de la punctul A la punctul B (unde A = Bucureşti, iar B = Paris) a fost un model Dacia Duster în echiparea de top, dotat cu propulsorul diesel de 1,5 litri capabil să dezvolte 110 CP. Dup[ cum ştim deja, Duster preia platforma tehnică a Daciei Logan, dar, în varianta de top, SUV-ul este echipat cu suspensie independentă pe spate, tracţiune integrală şi cutie de viteze cu şase rapoarte (ultimele două de origine Nissan).

La orele 3 în noapte, ne-am urcat la bordul Daciei Duster şi am plecat în călătoria noastră spre Salonul Auto de la Paris 2010. Lipsa traficului bucureştean la acea oră ne-a ajutat să o "ştergem" rapid din Bucureşti. În aproximativ 40 de minute am adunat tot echipajul, iar în alte zece minute eram la ieşirea din Bucureşti pe Autostrada A1.

Gândul că "în faţă", peste aproximativ 600 de kilometri, ne aşteaptă un trafic civilizat şi o reţea vastă de autostrăzi, ne-a făcut să trecem mai uşor peste faptul că, până în zare, mai este de străbătut o ţară plină de drumuri aglomerate şi singura lege respectată de o mare majoritate de şoferi este cea a junglei. O junglă populată cu personaje care mai de care mai dubioase şi lipsite de orice urmă de respect. Dar astea sunt probleme la ordinea zilei şi nu fac obiectul acestui test, acestei călătorii sau, de ce nu, aventuri.

Imediat după ieşirea din Bucureşti, se întinde în faţă binecunoscuta şi controversata A1, un mic prilej de a vedea Duster-ul la treabă în regim de autostradă. Deja putem să observăm comportamentul rutier al maşinii noastre. Dacia Duster este stabilă la viteze de până la 130 km/h, dar de la 100 km/h apar zgomote aerodinamice consistent. Am mai remarcat un zgomot, nu prea supărător, provenit de la mecanismele în mişcare.

Porţiunea de viteză pe autostradă, cum îi place unui coleg să spună, s-a încheiat. Urmează în faţa noastră un drum sinuos, presărat cu gropi şi zone în construcţie. Datorită suspensiei independente spate, Dacia Duster a demonstrat că este suficient de stabilă pentru o abordare mai alertă a virajelor, bineînţeles în limita bunului simţ şi fără a trece de limitările fizice ale caroseriei şi a întregului ansamblu de rulare.

Mai departe, spre Sibiu, drumul prezintă un caracter special foarte periculos. Un drum de viteză presărat cu suişuri şi coborâşuri, iar, pe post de condimente, curbe cu grad ridicat de pericol, pe o bandă sau două. Traseul solicită din plin "resursele" de stabilitate ale Dusterului. Într-un ritm alert, maşina se ţine bine pe şosea, arâtând din plin că Duster este o maşină matură, suficient de bună pentru a face faţă cu brio drumurilor noastre.

Următorul pas, trecerea graniţei pe la Nădlac. Poliţistii de frontieră nu ne-au reţinut cu întrebări inutile, şi gata, am lăsat România în urmă. Dar mai aveam de străbătut încă 40 de km de drumuri, să le spunem normale, până la intrarea pe autostrada maghiară. Drumurile înguste şi relativ sinuoase ale maghiarilor nu prezintă diferenţe faţă de drumurile noastre, doar cu două excepţii: unu, parcă sunt mai puţine gropi şi, cel mai important, parcă participanţii la trafic arată respect faţă de restul colegilor de drum.

Iată-ne ajunşi în aproprierea autostrăzii, dar surpriză, intrarea indicată de GPS-ul, nostru un NAVON N660, este închisă. Sunt lucrări de reamenajare şi, din nu ştiu ce motiv, la recalcularea traseului, GPS-ul pierde semnalul de la sateliţi, iar noi ajungem într-o fundătură. Avem în faţă un drum realmente bombardat de excavatoarele şi utilajele drumarilor unguri. Decidem să întoarcem maşina, iar între timp GPS-ul are semnal şi ne indică o nouă rută spre intrarea pe autostadă, sau mai bine zis în marea reţea de autostrăzi europene.

Prin Ungaria, Austria şi Franţa limita de viteză este de 130 km/h, deci nimic spectaculos, maşina comportându-se precum pe A1, zgomote aerodinamice, acompaniate de ceva zgomote la rulare. Dar până ce ajungem la ceea ce aş numi "adevăratele" autosrăzi, sau, cum le spun nemţii, "autobahn", să vorbim un pic de confortul de la bordul lui Duster.

Poziţia şoferului se aseamănă foarte mult, evident, cu cea din Logan, dar scaunele par a fi ceva mai bine profilate, oferind un confort mai bun. Preţ de aproximatix 600 de km prin România, gradul de oboseală cauzat de ergonomia în ansamblul postului de conducere nu este atât de ridicat, precum la alte modele cu pretenţii.

Locul pasagerului din dreapta, cel puţin din punctul meu de vedere, este cel mai confortabil. Spaţiul este mai mult decât suficent pentru picioare, iar, dacă vrei să prinzi şi un pui de somn, vei avea nevoie de o pernă, fie ea şi improvizată dintr-o geacă, să o pui între cap şi montantul B, distanţa dintre umăr şi stâlp fiind mare.

La dus, am fost doar trei oameni în Duster, un adevărat răsfăţ pentru cel din spate, care avea bancheta doar pentru el. Dimineaţa devreme, un coleg a încercat să recupereze câte ceva din somn, cuibărindu-se pe banchetă. Evident, confortul patului propriu nu are cum să fie egalat de bancheta din Duster, iar ulterior colegul a mărturisit că moţăiala pe bancheta cam tare este chinuitoare, iar la fiecare curbă aluneca din cauza tapiţeriei din piele.

În drumul lung la care ne-am angajat am fost asistanţi atât de sistemul GPS, cât şi de un sistem multimedia Next Base Click 7 UNO, capabil să ruleze dvd-uri, dar şi filme de pe stick-ul de memorie sau carduri SD. Ambele produse ne-au fost puse la dispoziţie de compania Falcon Electronics şi aflaţi mai multe despre ele pe paginile următoare din acest material.

Dar iată-ne ajunşi la graniţa dintre Austria şi Germania, o trecere prin vamă. Care vamă? Gata, suntem în Germania. Imediat după rularea câtorva kilometri pe teritoriul Germaniei, restricţia de viteză de pe GPS dispare. De ce? Simplu, pentru că suntem în Germania.

Ia să vedem ce poate maşina asta la viteză mare. La 140 de km/h zgomotele de rulare aproape că nu se mai aud din cauza zgomotelor aerodinamice, iar, o dată cu creşterea vitezei, în mod evident, acestea din urmă devin şi mai puternice. La atingerea vitezei de 160 de km/h începem să simţim o vibraţie în toată maşina. Acum părerile celor care au ocupat maşina sunt împărţite: vibraţiile puteau să fie de la cauciucuri, sau să fie vorba despre o limită la rezonanţă.

După discuţii aprinse pe tema asta, am ajuns la concluzia că sunt mari şanse să fie vorba de vibraţii de rezonanţă. Dacă de vină ar fi fost pneurile sau jantele prost echilibrate, vibraţiile cauzate de acestea trebuiau să dispară o dată cu mărirea vitezei de deplasare. Ceea ce nu era cazul la noi.

Se pare că punctul critic este în jurul vitezei de 170 km/h, unde vibraţiile creşteau foarte mult în intensitate, aşa că am lăsat-o mai moale, la maximum 160 km/h în zonele fără limitare de viteză. Oricum, viteza maximă de deplasare dată de constructor este de 168 km/h. În plus, e cam exagerat să privim Duster ca maşină de viteză, deoarece avantajele ei ţin de domeniul offroad.

Cert este că la o viteză de croazieră de 130-140 km/h maşina se comportă mai mult decât decent, este suficient de stabilă (doar la vânt lateral puternic simţi nevoia să o laşi mai moale),are un consum de carburant mai mult decât decent pentru un SUV (noi am obţinut o valoare de 8 litri/100 km pe autostrăzile europene), iar, dacă volumul sunetului de la radio este ridicat, zgomotele maşinii sunt acoperite de sunetul muzicii din boxe. Cu siguranţă, dacă s-ar fi utilizat mai multe materiale fono-absorbante, preţul maşinii ar fi fost altul.

Cam atât despre maşină, să vedem cât de mult ne-au ajutat sistemul GPS Navon şi cel multimedia Next Base.

Citeşte mai departe în pagina următoare »

Poti sa te opui oricand si fara justificare prelucrarii datelor tale personale in scop de marketing direct, prin trasmiterea catre MEDIAFAX GROUP SA (prin accesarea formularului de contact la adresa privacy@m.ro sau ne poti trimite pe adresa postala o solicitare scrisa, datata si semnata in acest sens. In acest caz, solicitarea ta va fi inaintata catre departamentul specializat al MEDIAFAX GROUP SA; este posibil sa primesti un mesaj prin care se confirma ca optiunea a fost notata, precum si orice alte informatii necesare, dupa caz.