George Buhnici despre asigurări

www.buhnici.ro – informaţie gratis despre
lucrurile care
contează

Nu mai contează că vorbim despre cele de marcă, privaţii de
calitate sau nea Gică, şeful unui atelier unsuros. Singurul
loc unde se mai fac bani buni, a rămas cel unde automobilistul vine
de bună voie ori silit de împrejurări. Adică la revizie sau pentru
o reparaţie mecanică ori de tinichigerie. Automobilistul
român este însă precum o domnişoară plecată la oraş îmbrăcată în
rochia cea mai bună cu talia dar şi portofelul subţire. Iar pe
portofelul cel subţire se bat o mulţime de precupeţi.

O gaşcă mare de precupeţi s-a adunat săptămâna trecută într-o
sală de conferinţă de undeva într-un hotel din cartierul Aviaţiei.
Tema „mesei pătrate” a fost relaţia între firmele de
asigurări şi service-uri. O oră şi jumătate a deschis
discuţia un domn al cărui nume nici măcar nu contează. Citea
fragmente din legislaţie cu pauze în care accentua serios
importanţa clientului în acest angrenaj.

Spunea că asiguratorul este obligat să achite reparaţia în 10
zile, că asiguratul are dreptul să îşi aleagă atelierul şi
calitatea pieselor, că piesele neoriginale nu au ce căuta pe deviz.
Sforăitor! Dureros de adevărat, dar sforăitor. Ceva în
genul unui boschetar care strigă pe străzile Bucureştiului:
„Pocăiţi-vă!”

După vreo două ore, se primesc întrebări. Cu mare dificultate
îşi fac curaj proprietarii de service-uri să se plângă de
întârzieri la plată dinspre firmele de asigurări pe RCA şi Casco.
„Să ridicăm mâna cei care avem de recuperat mai mult de un miliard
de lei!” spune un domn.

Număr câteva zeci de mâini. Răspunsurile Comisiei de
Supraveghere a Asigurărilor prin vocile preşedintei şi directoarei
de la Juridic sunt halucinante. Totul e bine, nici o problemă sub
soare! „Nu avem nici măcar o sesizare! Păi nu aţi văzut
mâinile ridicate? Nu am nici o dovadă!”

În faţa unui astfel de răspuns nu poţi decât faci o plecăciune
şi să te retragi. Samuraiul a decis că piatra nu există şi
s-a uitat la ea până a dispărut! Aşadar miile de maşini
blocate prin ateliere pentru că firmele de asigurări întârzie
decontările cu lunile şi chiar anii nu există nici ele? Adevărul
este la mijloc.

În domeniul acesta toată lumea fură.Firmele de asigurări
scumpesc la nesfârşit RCA, apoi despăgubesc cu mare întârziere ca
să profite la maximum de dobânzi. Între timp sunt plătite doar
atelierele agreate, care dau şpăgi bune inspectorilor şi
directorilor de daune. Service-urile umflă manopera şi preţurile la
piese până la pragul de sus.

Automat şi preţurile, că doar salariile alea de la service sau
firma de asigurari nu se plătesc singure. În final toţi se
răstesc la… client. Că el e singurul care vine cu banii
de acasă din povestea asta.