Despre maşini, cu Ion Iliescu

Autor: Alexandru Banu 22 nov. 2007 Știri auto

Înjuraţi, aţi înjurat la volan? Sînteţi de acord cu această metodă de manifestare?

Nu înjur niciodată în public! Iar înjurăturile la volan nu ajută la nimic. Eventual, rugăciunile…

Ce culoare preferaţi să aibă maşina dumneavoastră?

Dacă aş spune roşu, mi-aţi spune că sînt nostalgic… Dacă aş spune albastru, aţi spune că iar carotez conducerea PSD şi nu sînt de acord cu rebranduirea partidului. Adevărul e că Dacia pe care am avut-o înainte de Revoluţie avea un bleumarin superb, un bleumarin “egiptean”, de care îmi amintesc şi astăzi cu plăcere.

Aţi purtat discuţii la nivel înalt despre maşini cu Răposatul?

Discuţii la nivel înalt cu răposatul nu prea puteai avea… Cu atît mai puţin despre maşini.

V-aţi implicat în privatizarea foştilor producători autohtoni de maşini?

Nu mă puteam “implica”, nu era treaba mea. Sigur că am avut discuţii pe această temă, şi nu doar cu francezii. Dar, la Piteşti, Renault era, cum să vă spun, soluţia naturală. Aveam o licenţă, o cultură industrială moştenită de la ei, afinităţi şi chiar metehne comune. Aşa cum am încurajat sosirea reprezentanţilor Daewoo la Craiova, după refuzul repetat al firmei Citroen de a se implica în privatizare. Am discutat şi cu reprezentanţii General Motors în acelaşi scop. În general, am încercat să sprijin investiţia capitalului străin. Avem nevoie de noi tehnologii, de noi oportunităţi. Nu putem relansa industria românească fără o amplă cooperare şi implicare a capitalului străin. Şi am făcut paşi importanţi în acest sens, încă insuficienţi.

Cu ce alţi şefi de stat, diplomaţi, aţi vorbit despre maşini? Care dintre cei pe care i-aţi cunoscut era pasionat de maşini?

Nu îmi amintesc. Poate şi pentru că m-au interesat mai mult obligaţiile decît pasiunile. Desigur, au fost o serie de reuniuni internaţionale unde am discutat despre rolul pozitiv, dar şi negativ, al marilor producători de automobile. Este bine cunoscută influenţa marilor producători de automobile în viaţa economică mondială.
Cu diferite prilejuri, am vizitat sediile şi unităţi de producţie ale unor firme ca Toyota, Fiat, Daewoo sau General Motors.

Cu ce maşină v-aţi deplasat de la CC la Televiziune în perioada decembrie 1989?

Cu maşina… Tab, serie foarte limitată!

Ce este o maşină în accepţia dumneavoastră?

În primul rînd, o invenţie care a revoluţionat condiţiile de viaţă ale omenirii în secolul XX. Apoi, un “rău” necesar, un factor de poluare, un motiv de iritare, care a transformat viaţa oraşelor într-un vacarm. Pe de altă parte, nu există automobilist care să nu aibă, precum Al Bundy, “Dodge”-ul său, care este nu doar un morman de rugină pe patru roţi, ci şi un depozitar al amintirilor şi al călătoriilor imaginate.

Cînd aţi urcat prima oară într-o maşină? A cui era?

Prima oară am urcat cu H.G. Wells în Maşina timpului! Într-o maşină “în carne şi oase” s-a întîmplat să urc graţie complicităţii unui prieten din copilărie, al cărui tată era şofer. Avea un Plymouth vechi. Am descoperit atunci o nouă faţă a lumii.

Părinţii au avut maşină?

Nu, părinţii mei nu au avut nici maşină, nici măcar o casă. Erau alte timpuri; dar, probabil, ceva din felul lor de a fi şi de a nu avea mi-a marcat definitiv existenţa. Pînă la urmă, aşa e lumea construită, între a fi şi a avea.

La ce vîrstă v-aţi luat permisul şi când aţi achiziţionat primul automobil?

Permisul de conducere l-am luat în anii ’70, ani de deschidere inclusiv automobilistică… Prima maşină am achiziţionat-o ceva mai târziu, în 1982. Aproape că a trebuit să reînvăţ ceea ce uitasem de la cursurile de şoferie. Şofatul e ca limbile străine: ori îl practici zi de zi, ori apelezi la… translatori.

Ce maşini aţi avut şi ce gen de maşină credeţi că vă prinde cel mai bine?

Am avut o Dacie, apoi o maşină Daewoo, un Cielo. Maşina tranziţiei… De ceva timp mi-am achiziţionat, în leasing, un Volkswagen Passat. Unii cred că mi se potriveşte Volga, alţii BMW-ul. Ca şi hainele, nu maşina îl face însă pe om.

Când aţi luat prima amendă în trafic?
Nu am luat încă vreo amendă în trafic. În ultimii ani, e bine că nu mai conduc. Probabil că aş fi fost amendat!

Pagini: 1 2 3

Urmărește Promotor.ro pe Google News



Comentarii
Inchide