Fiat 500

Autor: Constantin Ciobanu acum 12 ani Test drive

Interiorul, inspirat de cockpitul celebrului cinquecento, este la fel de vesel ca exteriorul. Poziţia la volan e interesantă, italienii recurgînd la un mic artificiu cel puţin în cazul scaunului pentru şofer. Şezutul, uşor înălţat înspre partea din faţă, te obligă la o poziţie ceva mai avansată, pentru a ajunge la pedalier. Aici sînt două aspecte pozitive: o poziţie corectă la volan sporeşte eficienţa sistemelor de siguranţă în cazul unui eveniment nedorit; în al doilea rînd, se măreşte spaţiul la nivelul genunchilor pentru pasagerul din spate.

Pe de altă parte, s-ar putea să apară un oarecare disconfort la drumuri mai lungi. Planşa de bord afişează un design minimalist, toate informaţiile de care are nevoie şoferul fiind grupate pe un singur ceas. Pe exteriorul cadranului este gradat vitezometrul, iar imediat în interior a fost poziţionat turometrul. Restul informaţiilor sînt afişate pe un display amplasat în centrul acestui cadran. Informaţiile oferite de computerul de bord sînt complete şi surprind prin varietate, dacă se ia în calcul caracterul nonconformist al maşinii. Bucură ochiul şi consola centrală, utilată atît cu sistemul audio, cît şi cu panoul de control al climatizării.

Întreg designul planşei de bord este dominat de simetrie şi eleganţă. Dacă adăugăm la acestea şi sistemul Blue&Me care oferă un plus de confort la volan, Fiat 500 se transformă într-un amic extrem de călduros. Deşi lasă impresia că are doar două locuri funcţionale, 500 mai poate primi două persoane pe bancheta din spate, oferindu-le un spaţiu relativ decent. Nu recomand plecarea la drum lung cu pasageri în spate, dar pe distanţe scurte nimeni nu se va supăra pe nivelul ospitalier al banchetei.

Maşinuţa asta mai are şi portbagaj, şi încă unul de 185 litri, destul de bine structurat. Am testat capacitatea lui cu o sesiune de cumpărături la un supermarket şi trebuie să mărturisesc că nu am simţit nevoia de mai mult spaţiu.

Interiorul mai are o calitate: este intuitiv, aşa încît nu vei fi nevoit să cauţi comenzi sau informaţii. Le vei găsi în jurul tău, fapt ce mărturiseşte că ergonomia a fost atent studiată, cel puţin în privinţa postului de conducere.

Versiunea avută la test ascundea sub miniona capotă un propulsor de 1,4 litri care dezvoltă 100 de căluţi la 6.000 RPM şi un cuplu motor de 131 Nm la 4.250 RPM. Nu i-am dat bice din start micuţei herghelii, pentru că maşina avea doar 160 km cînd ne-am urcat în ea. La prima vedere, puterea nu pare fi toată acasă. Cele 930 kg ale maşinii la gol, cărora li s-au mai adăugat vreo 200 kg (ale şoferului, cameramanului şi aparaturii video) penalizează serios reprizele, iar dacă mai eşti şi bun să nu torturezi propulsorul virgin, poţi avea impresia că maşinuţa nu prea se mişcă.

După ce am ajuns pe la 500 de kilometri, am început să explorăm regimurile mai înalte şi am descoperit că cei 100 de cai sînt acolo. Reprizele nu sînt senzaţionale, dar, odată ajuns pe la 6.000 RPM, propulsorul oferă satisfacţii. Nici sprintul pînă la 100 km/h nu califică Fiat 500 ca fiind o vitezistă, ai nevoie de 10,5 secunde pentru atingerea acestui prag. În schimb, surprinde plăcut ţinuta de drum, deşi la prima vedere nu ai credita buburuza cu astfel de valenţe.

Pagini: 1 2

Tags:


Comentarii
Inchide