Skoda Superb

Autor: Oraan Mărculescu acum 12 ani Test drive

A doua oară, 50 metri mai în faţă, m-am dat jos din maşină şi m-am dus în spate, să verific marcajul de pe portbagaj. Era într-adevăr un diesel. Incredibil… din interior pur şi simplu nu-mi putusem da seama.
Apoi, adică după “peripeţiile” menţionate mai sus, am început să mă uit mai atent la materialele folosite în cabină. Erau practic identice cu cele de pe Passat, însă erau puse la punct cu ceva mai multă maturitate din punct de vedere estetic.

Dotările aparţineau nivelului de echipare Elegance, ceea ce înseamnă: 9 airbaguri, tetiere active, ABS, ESP cu control al tracţiunii, monitorizare a presiunii din pneuri, proiectoare de ceaţă cu funcţie cornering, faruri adaptive bixenon cu senzori de ploaie, trapă automată, computer de bord, tapiţerie din piele, volan îmbrăcat în piele, climatronic dual-zone, cruise control, sistem de navigaţie (bleah), senzori de parcare, asistenţă la parcare… şi lista ar putea continua pe încă zece rânduri. Ah, menţiune: comenzile de la climatizare sunt poziţionate uşor aiurea. Trebuie să-ţi duci mâna în jurul manetei schimbătorului pentru a le accesa fără dificultate. Foarte ciudat.

Dar de ajuns cu gadgeturile. Cum este să conduci noua Skoda Superb? Ei bine, foarte… neplictisitor. Maşina e extrem de agilă pentru o limuzină atât de mare. Şi, credeţi-mă, chiar este mare. Are 4,83 metri lungime, faţă de cei 4,76 ai Passat-ului.
Motorul diesel menţionat mai sus dezvoltă 170 de cai-putere şi un cuplu maxim de 350 Nm la 1.750 RPM. Rezultă o viteză maximă de 222 km/h şi un 0-100 în numai 8,8 secunde pentru versiunea cu transmisie manuală.

Ce-i drept, frânele răspundeau puţin cam greu atunci când le apăsam ceva mai (foarte) dur, dar… nici un pneu nu a fost rănit pe perioada testului efectuat.
La drum lung, nimic de reproşat. Confort excelent, literalmente! Fie că eşti la volan, fie că te întinzi pe bancheta din spate, nu ai cum să nu rămâi impresionat de această maşină.

Aşadar, la sfârşitul zilei, am reuşit să trag o concluzie destul de neaşteptată. Stau aici şi pot spune cu mâna pe inimă că până şi felul în care arată maşina a început să-mi placă. Nu este frumoasă, dar, dacă o priveşti suficient de mult şi iei în calcul tot ce îţi oferă, începe să pară nu doar elegantă, ci chiar extravagantă – ceea ce nu poţi spune despre vreun alt model de clasă medie.

În numărul trecut, i-am comparat pe cei patru lideri “actuali” ai segmentului, Ford Mondeo, Mazda6, noul Laguna şi Volkswagen Passat. Am toate maşinile destul de fresh în memorie şi pot spune că nici una dintre ele nu este o limuzină în adevăratul sens al cuvântului. Nouă, în România, nu ne rămâne decât să aşteptăm până în toamnă. Abia atunci vor începe vânzările. Însă vă spun de pe acum: această maşină merită nu doar aşteptată, ci şi respectată.

 

Da, de o Skoda. Acum 10 ani, afirmaţia de mai sus ar fi sunat mai ridicol decât posibila nevinovăţie a lui Bill Clinton în cazul Lewinsky. Însă calitatea modelelor constructorului ceh nu ar mai trebui pusă la îndoială. Generaţia anterioară a modelului Superb a fost o maşină extrem de capabilă din toate punctele de vedere.

Înăuntru era imensă, iar materialele erau practic cele dintr-un Volkswagen Passat de generaţie precedentă. Spre surprinderea mea, “flagship”-ul celor de la Skoda nu a fost niciodată considerat o alegere mai bună decât, să zicem, un Renault Laguna sau un Ford Mondeo. Iar versiunile actuale ale acestor modele făceau vechiul Superb să arate ca o maşină antică la capitole precum aspectul exterior, cel interior şi, nu în ultimul rând, la capitolul tehnologiilor aflate la bord.

În momentul de faţă mă aflu într-un hotel din Austria, în inima Alpilor, dar am gândul aţintit asupra unui singur lucru: noua Skoda Superb.
Sincer să fiu, ca fan al generaţiei precedente, mă aşteptam doar la un rezultat bun din partea modelului nou şi nimic mai mult – dar pentru a acoperi cât mai multe teme referitoare la acesta din urmă, haideţi să începem cu începutul.

M-am numărat printre ultimele persoane care au părăsit parcarea aeroportului din Salzburg la volanul noului Superb. Tocmai pierdusem circa 5 minute din viaţă încercând să-mi găsesc o poziţie corectă de condus, ca să nu lovesc zona de sub volan cu genunchiul. Nu am reuşit. Dar, chiar şi aşa, am pornit la drum spre cea mai apropiată intrare pe Autobahn, în direcţia Munchen – una dintre destinaţiile din prima parte a zilei.

Ţin să menţionez că nu am apucat să ajung nici măcar la autostradă, deoarece, în urma unei ieşiri premature din incinta aeroportului, sistemul de navigaţie s-a gândit să reconfigureze ruta în toate felurile posibile, numai pe autostradă nu. Bineînţeles, m-am enervat. Voiam Autobahn. Voiam să văd dacă noul Superb a devenit un “cruiser” mai bun la viteze mari decât vechiul model, dar tot ce am primit în schimb a fost un display touchscreen cu o hartă care arăta mai degrabă ca un labirint. Numele localităţilor de pe satnav nici nu corespundeau cu ale celor de pe harta care o aveam la mine.

Am oprit undeva pe dreapta şi mi-am sprijinit capul de volan, mormăind nişte obscenităţi la adresa softului de GPS. De fapt, singurul motiv pentru care am ajuns într-un final la hotel a fost acela că am ignorat complet vocea din bord şi am setat ca destinaţie adresa la care trebuia să ajung. De câte ori încercam să urmăresc o rută prestabilită, nu reuşeam decât să mă învârt în cercuri – îmi venea să mă dau jos şi să mă calc singur cu maşina… dacă ar fi fost posibil aşa ceva.

Lăsând gluma la o parte, aş putea spune că nu prea am avut timp să testez cu adevărat maşina în primele noastre ore împreună. Dar apoi lucrurile au început să se lege, iar eu am început să apreciez rafinamentul noului Superb. Adevărul este că am ratat ieşirea corectă din aeroport deoarece m-am oprit de două ori aiurea, pentru că nu auzeam absolut deloc zgomotul de diesel – şi credeam că îmi dăduseră din greşeală versiunea V6. Dar nu. Sub capota modelului testat se afla un propulsor Tdi de 2,0 litri şi 170 de cai-putere care nu făcea pe tractoraşul nici la relanti, nici pe demaraje. Prima oară am oprit la un semafor pentru a coborî geamul şi a asculta motorul. Nimic.

 

 

Tags:


Comentarii
Inchide