Am condus Nissan Leaf, maşina anului 2011

Deşi Nissan ar fi putut uşor opta pentru un design avangardist la interior, a optat pentru o reţetă cât mai conservatoare, pentru a putea oferi o experienţă la volan cât mai aproape de ceea ce ştim şi suntem obişnuiţi.

Comenzi clasice pentru lumini, ştergătoare, comanda „cutiei de viteze” este pe tunelul median. Aici pot spune că cei de la Nissan au aruncat o privire în Prius, grila selectorului cutiei este asemănătoare. Atenţia la detalii a mers până la a include un interval de câteva secunde între momentul în care apeşi butonul de start şi iluminearea bordului şi momentul în care poţi porni cu maşina. Secunde pe care le consumi într-un automobil clasic cu pornirea motorului, selectarea treptei de viteză şi demararea. Deşi automobilul este gata de start din clipa în care ai apăsat butonul de start.

Tabloul de bord este format din două display-uri suprapuse, asemănător ca design cu tabloul de bord din Honda Insight.

Pe display-ul superior aflat în câmpul vizual se află afişată viteza de rulare, ora, temperatura exterioară şi câte ramuri „eco” are copăcelul Leaf. Informaţiile afişate pe dispay-ul mare necesită o mică perioadă de acomodare, nivelul batriei, temperatura bateriei, un indicator care îţi arată ce se întâmplă cu energia din baterie…se duce la roţi sau este regenerată pe perioadele de decelerare sau frânare.

Pagini: 1 2 3 4 5