La vita e un insieme di luoghi e di persone che serivono il tempo. Il nostro tempo.Aproape îţi vine să spui că industria auto a renăscut, şi asta pentru că a renăscut un mit: cinquecento.

Fiat 500 Fiat 500

A fost carnaval la Torino, probabil mai este şi acum. Pe străzi, lumea nu îşi ura "La mulţi ani!" sau mai ştiu eu ce altceva, îşi ura un Fiat 500, noul Fiat 500. De unde atîta pasiune pentru o buburuză? Mă chinuiam să înţeleg şi nu am reuşit decît după ce am vorbit cu un taximetrist. Fiat 500, cel lansat în 1957, este considerat membru al marii familii italiene. Am observat o mică încruntare pe faţa italianului cînd m-am referit la 500 ca la un automobil. A fost maşina care a contribuit la renaşterea Italiei după al doilea Război Mondial, pentru italieni este un copil de suflet, un membru al familiei, acceptat cu bune şi cu rele. Cinquecento este maşinuţa în care s-au consumat drame şi poveşti de dragoste, buburuza în care s-a respirat cotidianul într-o vreme cînd lumea încerca să uite de mirosul prafului de puşcă.... Probabil de aceea întreţine atîta pasiune. În plus, oare cîţi dintre italienii de azi or fi fost concepuţi într-un cinquecento?

Fiat a reuşit cu noul 500 ceva ce nimeni nu a reuşit pînă acum, deşi mulţi s-au străduit, vezi Mini sau VW Beetle. A reuşit să scoată pe piaţă ceva cu patru roţi, micuţ şi drăgălaş, un produs care a fost îmbrăţişat cu o simpatie uriaşă de italieni, de cei îndreptăţiţi să dea verdictul final asupra produsului. A reuşit să scoată pe piaţă ceva ce în termeni clasici se numeşte automobil, dar de fapt este emoţie pură.

În 1957, se putea vorbi despre o maşinuţă de 2,97 metri lungime, 1,32 lăţime şi 1,32 înălţime. Astăzi, Fiat 500 are 3,54 m lungime, 1,62 lăţime şi 1,48 înălţime. }inînd cont de evoluţia dimensiunilor în industria auto, putem spune că noul 500 păstrează proporţiile în acest salt în timp de 50 de ani. Aşadar, astăzi poţi rătăci un Fiat 500 în peisajul urban extrem de uşor. Un articol generos dimensionat ar putea fi scris numai pe tema designului noii maşinuţe. Este fabulos cum au reuşit designerii italieni să conserve imaginea vechiului 500 şi s-o adapteze prezentului. Există o gamă de accesorii cromate pentru exterior care pot spori şi mai mult senzualitatea modelului. Interiorul, inspirat de cockpitul celebrului cinquecento, este la fel de vesel ca exteriorul.

Poziţia la volan e interesantă, italienii recurgînd la un mic artificiu cel puţin în cazul scaunului pentru şofer. Şezutul, uşor înălţat înspre partea din faţă, te obligă la o poziţie la volan ceva mai avansată, pentru a ajunge la pedalier. Aici sunt două aspecte pozitive: o poziţie corectă la volan sporeşte eficienţa sistemelor de siguranţă în cazul unui eveniment nedorit; în al doilea rînd, se măreşte spaţiul la nivelul genunchilor pentru pasagerul din spate. Pe de altă parte, s-ar putea să apară un oarecare disconfort la drumuri mai lungi. Planşa de bord afişează un design minimalist, toate informaţiile de care are nevoie şoferul fiind grupate pe un singur ceas. Pe exteriorul cadranului este gradat vitezometrul, iar imediat în interior a fost poziţionat turometrul. Restul informaţiilor sînt afişate pe un display amplasat în centrul acestui cadran. Informaţiile oferite de computerul de bord sînt complete şi surprind prin varietate, dacă se ia în calcul caracterul nonconformist al maşinii. Bucură ochiul şi consola centrală, utilată atît cu sistemul audio, cît şi cu panoul de control al climatizării. Întreg designul planşei de bord este dominat de simetrie şi eleganţă.

Locurile din spate pot fi considerate funcţionale - şi spun asta după exerciţiul a patru jurnalişti germani destul de voinici, care au dorit să intre toţi în maşină. Cei aflaţi pe locurile din spate încă mai aveau puterea să zîmbească, deşi erau uşor înghesuiţi. După semiconfirmarea celor patru locuri, am rămas surprins să descopăr că maşina are şi portbagaj. Unul destul de bine structurat şi cu un acces facil, volumul de 185 litri fiind rezonabil. În urma testului relativ scurt din Italia, am descoperit o calitate interesantă a interiorului, şi anume faptul că este intuitiv, aşa încît nu vei fi nevoit să cauţi comenzi sau informaţii. Le vei găsi în jurul tău, fapt care mărturiseşte că ergonomia a fost atent studiată, cel puţin în privinţa postului de conducere. Să vă mai spun că buburuza asta vine în dotare şi cu Blue&Me, acel sistem care face inutil CD-ul cu muzică, pentru că totul poate fi stocat pe un memory stick. În plus, ştie să "comunice" foarte bine şi cu telefonul mobil.

Pentru moment, Fiat 500 va putea fi comandat în trei versiuni de motorizare. Versiunea de bază va fi echipată cu un propulsor aspirat cu patru cilindri în linie de 1.242 cmc, care dezvoltă 69 CP la 5.500 rpm şi un cuplu motor de 102 Nm la 3.000 rpm. În ierarhia puterii vine un propulsor diesel de 1.248 cmc Multijet, care furnizează 75 CP la 4.000 rpm şi un cuplu motor de 145 Nm la 1.500 rpm. Vîrful motorizărilor e reprezentat de propulsorul de 1.368 cmc, care oferă 100 CP la 6.000 rpm şi 131 Nm la 4.250 rpm. Pe undeva, acest ultim propulsor face legătura cu versiunea sportivă Abarth, care urmează a fi lansată. Ea va fi echipată cu acelaşi propulsor supraalimentat, dar acesta va furniza 150 CP. La Torino, am condus doar versiunea echipată cu propulsorul de 1,4 litri, agreabil, dar cei 100 de "căluţi" se simt abia la 6.000 rpm.

Nu e deranjant, propulsorul avînd resurse şi la turaţii joase, dar dacă vrei ceva "efecte speciale", trebuie să urci bine în ture. În schimb m-a surprins plăcut consumul în ciclu urban, doar 7,9 litri în medie, în condiţiile în care am dorit să vedem cît mai mult din Torino şi în acelaşi timp să fim văzuţi de cît mai mulţi torinezi. Cutia de viteze cu şase rapoarte este precisă, dar nu prea agreează regimul sport de schimbare a rapoartelor. Pedalierul a fost foarte bine proiectat, deşi vorbim de o buburuză care în principiu nu are prea multe în comun cu traseele de viteză în coastă, ci cu fashion-ul, permite "heel and toe". Suspensia faţă/spate de tip MacPherson asigură un confort decent, reuşind să filtreze neaşteptat de bine denivelările carosabilului şi să reducă senzaţia de disconfort caracteristică modelelor cu ampatament mic. Nu am observat vreo tendinţă subviratoare sau supraviratoare în cazul unei conduceri sportive, 500 păstrînd cu o acurateţe traiectoria.

În altă ordine de idei, trebuie spus că Fiat 500 împarte platforma tehnică cu viitorul Ford Ka şi va fi construit în Polonia, cam nedrept pentru Italia. Nu a fost comunicată o dată exactă de la care noul Fiat 500 va fi disponibil în Romănia şi nici preţul de comercializare. Totuşi, în cadrul conferinţei de presă s-a anunţat preţul de pornire pentru versiunea de bază, Pop (10.500 de euro) şi pentru versiunile Sport şi Lounge (14.500 de euro). Iar pachetul de personalizare al maşinii, care oferă acces la cele 500.000 de variante, va fi comercializat la 1.500 de euro. În Italia, maşina a fost primită cu un entuziasm de neimaginat, cele 25.000 de unităţi comandate înainte de lansarea oficială confirmînd acest lucru. Fiat 500 are toate premisele de a deveni o poveste de succes, naraţiunea a început bine, să vedem cum va continua.

O maşinuţă care a contribuit la renaşterea Italiei şi în jurul căreia s-a construit Italia. O nouă maşinuţă care să schimbe imaginea Italiei la Bruxelles? De ce nu?

Poti sa te opui oricand si fara justificare prelucrarii datelor tale personale in scop de marketing direct, prin trasmiterea catre MEDIAFAX GROUP SA (prin accesarea formularului de contact la adresa privacy@m.ro sau ne poti trimite pe adresa postala o solicitare scrisa, datata si semnata in acest sens. In acest caz, solicitarea ta va fi inaintata catre departamentul specializat al MEDIAFAX GROUP SA; este posibil sa primesti un mesaj prin care se confirma ca optiunea a fost notata, precum si orice alte informatii necesare, dupa caz.