Opel Insignia Sports Tourer 2.0 CDTi 160 Cosmo

Lucrurile cu adevărat importante în cazul unui break sunt spaţiul pentru bagaje şi modularitatea interioară. Pe hârtie, portbagajul lui Opel Insignia Sports Tourer este o idee mai mare decât al lui Opel Vectra, afişând valoarea de 540 litri. În realitate, lucrurile sunt puţin altfel.

Portbagajul este adânc şi are pereţii laterali drepţi, însă pragmatismul este afectat de hayonul foarte înclinat, care fură din spaţiul util, în timp ce spoilerul spate proeminent te împiedică să ajungi facil la bagajele de lângă spătarul banchetei (murdărirea pantalonilor sau a fustei este inerentă).

În cazul în care rabaţi fracţionat bancheta, se obţine o platformă dreaptă şi destul de lungă, dar obiectele voluminoase nu vor putea fi încărcate prea uşor, spaţiul din partea superioară a portbagajului având o formă mai curbată.

Hai să spunem că stilul a prelevat în faţa caracterului pur pragmatic şi cu asta putem trece cu vedererea micile inconveniente de mai sus. Ba chiar putem remarca alte lucruri inedite pe care le propune Insignia Sports Tourer.

Cum ar fi hayonul cu deschidere electrică – ori de la butonul de pe telecomandă, ori de la cel de pe portieră (de unde se poate regla şi înălţimea de deschidere a hayonului). Aşa cum la o maşină cabrio îţi vine să o capotezi / decapotezi doar pentru a observa baletul tehnic, tot aşa se întâmplă şi cu hayonul masiv al lui Insignia Sports Tourer, care se închide de la butonul de pe margine sau apăsând iar pe butonul de pe telecomandă.

Însă un lucru cu adevărat inedit sunt stopurile… din portbagaj. Aţi auzit bine şi le puteţi vedea în imagini: în interiorul portbagajului, pe laterale, sunt două blocuri optice, cu lumini de poziţie şi cu semnalizări, cu o utilitate evidentă noaptea. Poate că unii mai cârcotaşi vor strâmba din nas ("e doar o bătaie de cap cu încă nişte becuri în plus care se pot arde!"), însă ideea celor de la Opel mi se pare foarte bună – mai ales că, dacă este cazul, poţi merge cu hayonul deschis beneficiind în continuare de semnalizări.

Din punctul de vedere al celui de la volan, eşti întâmpinat de aceeaşi ambianţă sofisticată, sculpturală, dar cu butoane şi comenzi mari, bine plasate – totuşi, plasticul de pe consola centrală, din zona audio şi a instalaţiei de aer condiţionat, este un indiciu că Insignia nu este tocmai premium şi că factorul preţ (a se citi eficientizarea costurilor) este sus de tot pe lista de priorităţi.

În schimb, aspectul cockpitului este aproape somptuos, multitudinea de comenzi nu creează probleme de acomodare, iar confortul la bord este la cote foarte ridicate. Maşina era dotată şi cu pachetul de navigaţie Infinity, cu un ecran color foarte plăcut pe consolă şi cu butoane bine plasate – păcat că acesta pune în inferioritate micul display cu indicaţiile computerului de bord, care pare prea arhaic.

Tot dintre dotările de lux şi confort ale maşinii s-au mai remarcat scaunele cu reglaj electric şi îmbrăcate în piele. Foarte generoase şi moi, permit o poziţie suficient de joasă la volan, iar cotiera centrală este excelent plasată pentru cot.

Vizibilitatea în spate e asemănătoare cu aceea dintr-un… coupe. Şi asta deoarece luneta este foarte mică (compromis dictat de designul exterior), lucru pe care l-am întâlnit, de altfel, şi la versiunea sedan. De asemenea, geamurile laterale din spate te ajută foarte puţin la manevrele în spaţii înguste, unde te bazezi mult mai mult pe senzorii de parcare şi pe oglinzile laterale mari.

Din punctul de vedere al pasagerilor din spate, lucrurile stau de la foarte bine în sus. Mă rog, nu foarte în sus, deoarece distanţa până la plafon nu e mare ca la alte breakuri, dar e clar mai bună decât la versiunea sedan. În schimb, ampatamentul de peste 2,7 metri se traduce printr-un spaţiu cu adevărat generos pentru genunchi, aproape de cotele fostului vârf de gamă Signum. Nu este cazul să ne plângem nici de locul din mijloc, 3 persoane adulte fiind bine găzduite, chiar şi la drum lung.

Dar să vedem ce înseamnă, mai exact, "la drum" cu Opel Insignia Sports Tourer.

 

PARTICIPĂ LA CONCURSUL OPEL INSIGNIA!

Apariţia lui Opel Insignia a marcat un punct de cotitură pentru Opel şi, în ciuda crizei economice, s-a dovedit o propunere foarte bună, câştigând nu doar trofeul "Maşina Anului 2009", ci având şi rezultate peste aşteptări în ce priveşte vânzările pe piaţa auto europeană.

Cu versiunea sedan am realizat deja atât un test în premieră, cât şi un comparativ cu alte modele din clasă. Iată că acum a venit rândul versiunii break a lui Opel Insignia.

Însă, înainte de a trece la lucrurile concrete, trebuie făcută o rectificare: Opel Insignia Sports Tourer nu este pur şi simplu un break sau un combi. Dacă vă gândiţi cumva că vorbim de un urmaş al lui Opel Vectra Caravan, vă înşelaţi – diferenţele dintre cele două maşini sunt uriaşe. Dacă Vectra Caravan era un cărăuş spaţios şi cu un design care evidenţia caracterul util, Insignia Sports Tourer este cu totul altceva.

Cei de la Audi lăudau A4 Avant ca fiind un break foarte reuşit. Cei de la Volvo se mândreau că V70 are o individualitate aparte. VW Passat Variant şi-a câştigat în timp o foarte bună reputaţie, iar Ford Mondeo Tourer a impus noi standarde în materie de spaţiu al portbagajului.

Însă acum a apărut Opel Insignia Sports Tourer. Şi, sincer, nu cred că mai trebuie adăugat altceva din moment ce imaginile vorbesc de la sine. După părerea mea, doar un singur break se poate spune că a mai mizat serios pe cartea aspectului în această clasă: Alfa Romeo 156 SW. Care, însă, a fost înlocuită de o generaţie mult mai pragmatică, Alfa Romeo 159 SW.

Aşa încât, în momentul de faţă, Opel Insignia Sports Tourer devine cel mai arătos break din clasa medie. Şi afirm asta în ciuda faptului că gusturile sunt discutabile, ba chiar din punctul de vedere al unuia care nu are de gând să îşi cumpere o maşină combi.

Referitor la maşina din testul de faţă, nu se poate trece cu vederea faptul că era echipată cu jante de 19", care contribuie la aspectul monolitic al caroseriei. Iar forma de vagon în spate este foarte bine disimulată de geamul lateral de mici dimensiuni, precum şi de stopurile generoase şi decuparea largă a acestora pe laterale.

De fapt, expresia pe care am auzit-o cel mai des referitor la Opel Insignia Sports Tourer a fost "maşină frumoasă". Şi asta sintetizează exact ceea ce au vrut designerii.

Însă oare aspectul maşinii nu a dus la sacrificii în ce priveşte spaţiul interior?

 

PARTICIPĂ LA CONCURSUL OPEL INSIGNIA!

Pagini: 1 2 3