Test în premieră: Nissan Juke

Autor: Andrei Nan acum 10 ani Test in premiera

Pentru dimensiunile sale exterioare, Juke este o maşină
spaţioasă la interior. Din păcate a fost sacrificat portbagajul
care este la nivelul unuia al unui model de clasă mică. 251 de
litri sunt disponibili în standard, puţin, dar suficient pentru
două persoane. Care nu circulă cu bagaje pentru 10 zile.

Poziţia de conducere este ergonomică, iar scaunele sunt mai
confortabile decât par. Ocupanţii interiorului au parte de o
experienţă interesantă în Juke deoarece suprafaţa vitrată este
destul de mică, plafonul este jos şi toată maşina pare strânsă în
jurul tău.Şoferul îşi va bucura privirea cu o capotă a motorului
bombată şi cu agresivitatea dată de farurile de pe capotă, care din
interior, seamănă cu două arme laser. Transformers.
Din păcate, există şi un punct slab al interiorului care aminteşte
de jucăriile Transformers. Cele chinezeşti, din plastic. Cu mult
plastic. Tot bordul, panourile portierelor, şi interiorul în
general este acoperit de foarte-foarte mult plastic, aflat la o
calitate sub cea a interiorului lui Qashqai. Şi sincer sub
calitatea unor modele de clasă mică. Şi mă gândesc aici la liderii
din domeniu, Polo şi C3.

Am condus motorul 1.6 Turbo. Este vorba despre un propulsor nou, în
patru cilindri, capabil de o putere maximă de 190 CP şi un cuplu
serios de 240 Nm. Acesta este momentan vârful de gamă al lui Juke,
fiind cel mai puternic motor, deşi diesel-ul de 1.5 litri are şi el
tot 240 Nm.Standrd, Juke 1.6 Turbo vine echipat doar cu tracţiune
faţă şi o cutie de viteze manuală cu şase rapoarte. Cutia automată
este un CVT cu şase rapoarte prestabilite pentru modul manual, dar
aceasta poate fi comandată doar în combinaţie cu modelul cu
tracţiune integrală.

Foarte important, acesta din urmă este oferit exclusiv cu o punte
spate cu suspensie independentă, preluată de la Qashqai. Modelul
4×2 vine echipat cu o punte spate semi-independentă, preluată de la
Tiida, deci ar trebui să vă gândiţi serios dacă nu vreţi un 4×4
totuşi.Neoficial, diferenţa de preţ dintre un 1.6 Turbo 4×2 şi unul
4×4 ar trebui să fie, la nivel european, de aproximativ 4.000 de
euro. Sună mult, este o diferenţă mare, dar primiţi pe lângă
tracţiunea 4×4 şi cutia CVT şi o punte spate independentă.

Modelul 4×2 nu este neplăcut din cauza suspensie de la Tiida, dar
diferenţe de confort există şi efortul financiar merită. Ţinuta de
drum a lui Juke 1.6 Turbo este decentă, având chiar accente de
sportivitate. Confortul este şi el bun, dar este loc de mai bine şi
aici intervine versiunea de echipare următoare cu 4×4.Motorul este
foarte potent şi dacă decuplezi ESP-ul poţi rula în burnout primele
două trepte ale cutiei de viteze manuală. Desigur, făcând acest
lucru vei primi recunoştinţa puştilor frustraţi şi vei prăji
anvelopele şi ambreiajul.

Resursele de putere sunt mari, iar motorul sună foarte sport peste
4.000 rpm, unde este foarte vioi şi turbina se face auzită
puternic. Din păcate, evacuarea nu sună atât de bine. La aşa
design, măcar versiunea de top trebuia să fie mai „animalică”. Deşi
se laudă cu emisii poluante mici şi consum redus, Nissan a montat
pe Juke o cutie manuală cu trepte etajate foarte scurt. Acest lucru
face maşina sportivă pe reprise, dar în treapta a şasea la 130
km/h, pe autostradă, ai deja 3.000 rpm. Am reuşit un consum mediu
de aproximativ 12 litri pentru 100 km parcurşi, dar am rulat şi în
zonele fără limită de viteză. Totuşi, cred că un consum mai mic ar
fi posibil cu treptele cinci şi şase ceva mai lungi.

Pagini: 1 2 3 4

Citește și...


Comentarii
Inchide