Primele zile de anduranţă în Italia cu Renault Megane Collection 2012

CITEŞTE AICI DOSARUL DE ANDURANŢĂ CU RENAULT MEGANE COLLECTION 2012

După o noapte odihnitoare eram cum nu se poate mai pregătit pentru o zi în Milano. O zi ”la picior”, deoarece, la recomandarea prietenilor, nu are sens să foloseşti maşina în aglomeraţia milaneză, iar parcările din centru te tapează efectiv de bani – adică trebuie să fii norocos să găseşti un parking mai ieftin de 3 euro/oră.

Pontul pe care l-am luat în considerare a fost de a merge la Piazza cutare (scuze, chiar nu mai îmi amintesc numele…), unde puteam găsi fără probleme parking gratuit (”locurile de parcare cu dungi albe, nu cumva să te pui pe dungile albastre!”), iar în zonă găseam foarte aproape o staţie de metrou, de unde se ajunge foarte rapid la Domnul din Milano.

Domul din Milano este, într-adevăr, o construcţie impresionantă, dar nu vă limitaţi la a admira arhitectura sa de afară – trebuie neapărat să urcaţi până pe terasă, de unde se văd multe lucruri interesante în jur.

Dacă, însă, sunteţi prea puţin interesaţi de arhitectură şi detaliile istorice ale Domului, puteţi vizita ”monumentul” de vis-a-vis: Galleria Vittorio Emanuele II, care adăposteşte multe magazine de lux, unde cei care nu au probleme cu criza economică pot da frâu liber… cardului bancar.

De la Dom luaţi-o în direcţia Castelului Sforzesco, un punct important pe harta turistică din Milano. Atenţie, însă, dacă e soare puternic: umblaţi cât mai mult pe la umbră şi hidrataţi-vă cât mai mult. Vă recomand să plecaţi din România cu vreo 3-4 baxuri de apă plată la doi litri: e mult mai ieftină la noi, iar o maşină ca Megane-ul are spaţiu suficient pentru baxurile respective.

… în faţa castelului e o uriaşă fântână arteziană, dar în care este interzis bălăcitul, oricât de mult v-ar fi bătut soarele în cap!

Să nu vă închipuiţi că vorbim de un castelaş: trebuie traversate mai multe curţi interioare, există şi un muzeu pentru cei interesaţi, iar în spate se întinde o grădină frumoasă. Un foarte bun loc pentru relaxare pe iarbă.

Milano este un oraş impunător, amintind clar de epoca marilor imperii apuse, dar se vede că spiritul modern l-a modelat foarte mult. Până la urmă, nu pot spune că e chiar pitoresc dacă vrei să îl vizitezi.

De pe terasa Domului se poate vedea şi faţa medievală a oraşului Milano…

… dar şi partea modernă a metropolei, noile ”domuri” ale lumii financiare şi economice.

Dupa multe ore pe jos şi în soare, oboseala şi-a spus cuvântul şi am luat metroul înapoi spre Megane. Două bilete dus-întors ne-au costat 6 euro în total – o sumă mult mai mică decât dacă am fi apelat la parkingurile din centru.

Cine doreşte neapărat să simtă caracterul medieval specific italian, nu trebuie să rateze o tură prin Pavia, fosta capitală a regiunii cu sute de ani în urmă. Un fel de Sighişoara, dar cu un spirit autentic mai pronunţat şi cu clădiri conservate mai bine.

Multe catedrale în localităţile italiene, foarte impozante, dar şi adevărate mostre de artă.

În oraşele italiene precum Pavia s-a păstrat stilul aleilor foarte înguste şi a clădirilor înalte. Atenţie, dacă sunteţi claustrofobi…

Un dom mai mic, mai sărăcăcios şi mai simplist, dar care domină centrul istoric din Pavia.

De parcă nu e suficient că parcările gratis sunt aproape inexistente în zonele turistice, iar cele cu dungi galbene sunt destinate doar celor cu permise speciale, italienii te mai şi blestemă!

Parcările cu plată sunt delimitate de dungi albastre. Iar, în orăşele precum Pavia, parcările sunt înconjurate de clădiri pitoreşti şi monumente.

Cam asta a fost prima zi de vacanţă adevărată în Italia, o zi foarte călduroasă şi în care Megane a avut mai mult rol de taxi pe distanţe scurte. Dar a doua zi urma să ajungem la Genova, în condiţiile în care mi-am propus să evit autostrada: pe de o parte, din cauza costurilor, pe de altă parte, pentru a testa ce ştie TomTom (sistemul de navigaţie).

Aşadar, să trecem pe pagina următoare

Pagini: 1 2 3 4