Turda a câştigat premiul pentru planificare urbană. Car-pooling şi card comun pentru bicicletă şi autobuz

În martie anul acesta, Turda a câştigat premiul pentru planificare urbană sustenabilă în domeniul mobi­lităţii în cadrul celei de-a şasea ediţii a competiţiei European Mobility Week.

Turda, un oraş cu numai 55.000 de locuitori din nord-vestul României, aflat la o distanţă de circa 30 de kilo­metri de Cluj, trece printr-o creştere ac­ce­lerată a turismului, cu peste 600.000 de vizitatori anual, lucru care mai departe aglomerează substanţial oraşul.

Astfel, până în 2023 autorităţile oraşului au pus la punct un plan destinat tocmai dezvoltării transpor­tu­lui în comun, acesta atrăgând atenţia la nivel european pentru faptul că acesta poate fi replicat în comunităţi mai mari, dar şi datorită faptului că este bine structurat, cu surse de finanţare iden­tificate. Deşi drumul de la plani­ficare la implementare s-a dove­dit a­proape imposibil de parcurs pentru multe proiecte locale, indi­fe­rent de do­me­niu, cel puţin la nivel de idee pri­mă­ria Turda a dat dovadă de creativitate.

În ce constă planul

„Car-poolingul (folosirea aceleiaşi maşini de mai mulţi pasageri – n.red.) va fi încurajat prin stimulente la par­care. O politică de parcare va fi pusă în practică pentru centrul ora­şului pentru a reduce astfel numărul de maşini, dar şi parcările ilegale. Obiec­tivul este ca sistemul să fie accesat de 1.000 de utilizatori zilnic la nivelul anului 2023, ceea ce va duce la o scădere cu 25% a numărului de maşini din zona centrală. Mai departe, acest lucru va duce la un fac­tor de utilizare a maşinilor cu 1,3 puncte procentuale mai mic, ceea ce va deter­mina o reducere cu 2% a emisiilor de CO2 şi a noxelor“, se arată pe site-ul Eltis, observatorul european de mobilitate urbană.

Un alt obiectiv al primăriei Turda este încurajarea mersului pe jos.

Desigur, în cazul acestei comu­nităţi o astfel de iniţiativă îşi poate găsi mai bine locul decât în Bucureşti, unde distanţele nu pot fi parcurse pe jos, dar ideea din Turda poate fi replicată în alte oraşe cu dimensiuni similare.

„Zece biciclete de tip vending (care permit comercializarea anumitor bunuri – n.red.) vor fi puse la dispoziţia antreprenorilor locali pentru a creşte astfel atractivitatea centrului pentru pietoni“, se mai arată pe site-ul mai sus menţionat.

Bicicleta şi autobuzul, pe acelaşi bilet

O altă idee, care de data aceasta ar putea fi implementată şi în Bucureşti, este realizarea unui sistem unic pentru închirierea bicicletelor şi utilizarea transportului în comun.

„Turda va implementa un sistem automat de bike-sharing cu 27 de staţii şi 356 de biciclete care va fi integrat cu sistemul de transport în comun. Esti­măm că odată implementat siste­mul, acesta va fi accesat zilnic de 200 de utilizatori, din care 10% îl vor utiliza alături de transportul în comun“, se mai arată pe site-ul Elis.org. Soluţiile au fost livrate în cadrul unui proces de bugetare participativă, in­strument folosit şi de alte primării cum este cea a Clujului sau cea a Oradei.

„Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) este cel mai relevant proiect al municipiului Turda în anul 2017 pentru că a fost elaborat printr-o abordare participativă a comunităţii locale şi a rezultat în crearea unui portofoliu de proiecte în valoare de 127 de milioane de euro până în 2030, destinate îmbunătăţirii transportului public local, a infrastructurii rutiere şi a dezvoltării infrastructurii pietonale şi velo“, se arată în documentele oficiale ale Primăriei Turda, unde se precizează că valoarea finanţărilor nerambursabile ar urma să ajungă la 31 de milioane de euro.

Lipsă de idei în Bucureşti

În timp ce oraşele mai mici par destul de creative pe partea de planificare, chiar dacă rămâne de văzut cum decurge partea de implementare, Bucureştiul stă slab la ambele capitole, şi la idei, şi la execuţie.

Astfel, călătorii din capitală au mai petrecut o vară în autobuze fără aer condiţionat, iar în trafic au mai pierdut câte o oră în fiecare zi.

Citeşte articolul complet în Ziarul Financiar