ANAF a destructurat o rețea de fraudă uriașă cu mașini second-hand. Prejudiciul estimat depășește 26 de milioane de lei

Piața de autoturisme cumpărate la mâna a doua, dominată de importuri, ascunde adesea capcane nu numai de natură tehnică, ci și financiară.

Un comunicat de presă emis de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) arată că aceasta a destructurat și oprit un mecanism transfrontalier de fraudă fiscală cu mașini second-hand.

Prejudiciu estimat la peste 26 de milioane de lei

Conform Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), operațiunea a vizat o rețea care a introdus pe piața autohtonă peste 2.000 de autoturisme second-hand, eludând masiv plata taxelor. Controalele riguroase au avut loc în mai multe județe cheie pentru comerțul auto, precum Alba, Argeș, Galați, Neamț și Sibiu.

Impactul asupra bugetului general consolidat este unul major. Prejudiciul estimat depășește suma de 26 de milioane de lei iar, pentru a recupera această pagubă, inspectorii fiscali au pus deja sechestru pe conturi bancare, bunuri mobile și imobile în valoare totală de 21,34 milioane de lei.

Cum funcționa gruparea evazionistă?

Mecanismul de fraudare a TVA-ului descoperit de autorități era unul bine pus la punct, bazat pe o rețea de tip „missing trader” (comerciant lipsă, n.r.). Concret, escrocii înființau societăți comerciale fantomă în Ungaria și Slovacia.

Aceste firme aveau ca scop să achiziționeze autoturisme din Uniunea Europeană în regim de scutire de TVA, pentru ca mai apoi să le introducă în România. Când autoritățile fiscale anulau codul de TVA al uneia dintre aceste firme, operațiunea nu se oprea, ci era mutată rapid pe o altă firmă nou-înființată, menținând intact circuitul comercial fraudulos.

Pentru cumpărătorul final, lucrurile păreau, la prima vedere, în regulă, însă în spate actele erau viciate. Autoturismele erau vândute în România folosind un noian de documente false sau întocmite fictiv. Inspectorii au descoperit facturi emise pe teritoriul României, dar care purtau antetul firmelor din Ungaria și Slovacia, contracte semnate în alb sau facturi completate fictiv.

ANAF a mai descoperit că, pentru a ascunde adevăratul furnizor, se întocmeau contracte de vânzare-cumpărare succesive între persoane fizice sau se foloseau persoane interpuse care nici măcar nu aveau cunoștință despre tranzacțiile făcute în numele lor.

Operațiunea era în totalitate controlată din România

Deși schema implica firme din alte state europene, creierul întregii operațiuni se afla strict pe teritoriul României. Persoanele vizate de anchetă gestionau absolut totul de aici: căutau și alegeau mașinile din Germania, se foloseau de codurile de TVA ale firmelor din Ungaria și Slovacia, promovau autoturismele pe platformele online de profil și în parcurile auto locale, punându-le la dispoziția cumpărătorilor.

Mai mult, tot ei întocmeau actele de vânzare și încasau contravaloarea acestora. Firmele externe erau simple paravane folosite pentru a crea iluzia unor tranzacții intracomunitare legale. ANAF a precizat că investigațiile continuă pentru a recupera integral prejudiciul, subliniind că astfel de acțiuni de combatere a fraudei rămân o prioritate majoră pentru protejarea mediului concurențial.