Viteza nu aduce automat plăcerea de a conduce. Ce se întâmplă în creierul șoferului

Viteza nu este elementul decisiv pentru plăcerea de a conduce. Concentrarea, implicarea și senzația de control au o influență mai mare asupra experienței trăite la volan, potrivit unui nou studiu care a monitorizat reacțiile creierului și ale corpului în mai multe situații de condus.

Cercetarea a fost comandată de Castrol și realizată de compania britanică Brainbox, specializată în neuroștiințe. Participanții au purtat echipamente care le-au urmărit activitatea cerebrală, privirea, ritmul cardiac și răspunsul pielii. Testele s-au desfășurat într-un complex auto din Marea Britanie, pe trasee închise și sub supravegherea instructorilor profesioniști.

Ce produce plăcerea de a conduce

Conform studiului Castrol EDGE „Thrill of Driving”, experiența plăcută apare atunci când trei componente ajung simultan la un nivel ridicat. Este vorba despre stimularea fizică și mentală, implicarea intelectuală și echilibrul emoțional dintre entuziasm și teamă.

Dacă solicitarea depășește pragul pe care șoferul îl consideră gestionabil, experiența poate deveni stresantă. Pulsul și mișcările ochilor încep atunci să urmeze tipare neregulate, iar activitatea cerebrală indică anxietate și suprasolicitare. Pragul diferă însă de la o persoană la alta.

Șoferii unui McLaren Artura GT4 aproape că nu mai clipeau

Cea mai intensă experiență pozitivă a fost înregistrată la volanul unui McLaren Artura GT4 pregătit pentru circuit. Participanții au manifestat niveluri ridicate de activare cerebrală și fizică, dar au păstrat senzația de control. Cercetătorii au asociat aceste reacții cu starea de „flow”, în care persoana este absorbită complet de activitatea desfășurată.

În timpul virajelor, șoferii au menținut privirea asupra trasei ideale și au înregistrat, în medie, 70 de fixări de tip „apex-lock” într-un minut. Frecvența clipitului a coborât la numai 2,5 clipiri pe minut, față de aproximativ 15-20 în stare de repaus. Pulsul a crescut cu 43,8 bătăi pe minut peste valoarea de referință.

Aceeași viteză poate produce teamă pe scaunul pasagerului

Rezultatele s-au schimbat atunci când participanții au ocupat locul pasagerului într-o mașină de curse condusă la limită de un pilot profesionist. Deși viteza era comparabilă cu cea din testele de la volan, datele au indicat mai multă teamă și mai puțină satisfacție.

În această situație au fost înregistrate aproximativ 40 de clipiri și 190 de fixări distincte ale privirii în viraje. Mișcările ochilor au devenit reactive și neregulate, iar activitatea cerebrală a prezentat tipare asociate stresului. Diferența principală a fost pierderea controlului direct asupra mașinii.

Kartingul poate fi mai captivant decât viteza mare

Studiul arată că și kartingul desfășurat la viteze moderate poate produce o implicare puternică. Traseul îngust și tehnic i-a obligat pe participanți să fie atenți permanent, activând componentele fizice, cognitive și emoționale asociate plăcerii de a conduce.

Chiar și testul off-road, parcurs cu o viteză medie de numai 8 km/h într-un Land Rover Defender, a oferit mai multă satisfacție decât experiența de pasager la viteză mare. Concluzia cercetătorilor este că intensitatea nu trebuie confundată cu plăcerea. Studiul nu încurajează condusul rapid pe drumurile publice, toate probele fiind organizate în spații controlate.