Eu cu cine votez? Votez cu Mazda CX-5. Iată de ce

Românii sunt chemaţi la urne pentru alegerea unui nou preşedinte în data de 2 noiembrie. Adică peste mai puţin de două luni. Timp în care trebuie să suportăm zâmbete false, declaraţii umflate cu pompa, băi de mulţime şi toate luptele, păruielile, palmele şi acuzaţiile pe care candidaţii şi le aruncă în văzul lumii.

De la Revoluţie încoace, am mers la vot de fiecare dată. Şi, tot de fiecare dată, am rămas dezamăgit de alegerea făcută. La fel se întâmplă şi în domeniul SUV-urilor, pur şi simplu nişte struţo-cămile care nu reuşesc să-ţi ofere combinaţia promisă: şi dinamism, şi performanţe în afara terenului. Ci, dimpotrivă, dezamăgesc la ambele capitole. Sistematic.

Dar uite că, acum vreo doi ani, am avut o surpriză, odată cu apariţia noului SUV Mazda CX-5. Să ne înţelegem: CX-5 nu scapă de neajunsul principal al SUV-urilor, pe care l-am expus mai sus. Dar reuşeşte cumva să se evidenţieze. Iar, dacă vrei o Mazda modernă cu tracţiune integrală, e singura alternativă. Altfel, dacă 4×4 nu ar intra în discuţie, m-aş orienta spre Mazda6, clar.

Fără a fi fan SUV-uri, CX-5 mi se pare irezistibilă datorită creuzetului de rafinament, dinamism şi eleganţă

 

În primul rând, este un SUV care arată bine. De fapt, nu doar bine, ci foarte bine. Degajă un aer sexy, dar nu de blondă-protejată-şi-propulsată-politic. Nicidecum. CX-5 are un design elaborat, liniile sale evidenţiind atât latura dinamică, dar şi frumuseţea în stil KODO, atenuând mult din masivitatea specifică majorităţii SUV-urilor rivale.

Arată oarecum feminin, dar şi atletic, fiind foarte degajată – în contradicţie clară cu imaginea prea sobră şi rece a candidaţilor cu ale lor costume scumpe, la patru ace şi fals-serioase. Şi, foarte important, nu se laudă că ar fi capabilă să ia munţii în piept, ci afirmă fără falsă modestie că preferă în principal asfaltul, nu macadamul sau offroadul.

Stil curat, ambianţă reuşită, impresie premium. Stilul oarecum minimalist privilegiază concentrarea la condus

 

În privinţa habitaclului, Mazda CX-5 se prezintă pur şi simplu onorabil. De fapt, ceva mai bine decât atât: deşi nu aduce niciun moment în discuţie termenul ”premium” (nu e genul care să se bazeze pe grupuri de interese care învârt mulţi bani şi oferă multe resurse pentru campanii de imagine simandicoase), nivelul calităţii materialelor este peste aşteptări.

Mă rog, cei obişnuiţi cu SUV-urile care-ţi bagă pe tavă termenul ”premium” (aşa cum unii candidaţi afişează ostentativ haine scumpe, maşini şi motoare extravagante sau o viaţă tumultuoasă) s-ar putea să critice lipsa unei lungi liste de opţiuni, mai mult sau mai puţin utile, dar în general trendy. Acestora CX-5 le răspunde simplu şi dezarmant: la ce bun atâta risipă?

Ai un post de conducere foarte bine gândit, ai mult spaţiu pentru pasageri, atât în faţă, cât şi pe banchetă, ai un portbagaj spaţios şi o modularitate foarte bună, ai la dispoziţie suficiente dotări moderne de siguranţă şi confort, iar plasticele sunt foarte bune calitativ. CX-5 nu-ţi scoate ochii cu lucruri de care nu ai nevoie, doar pentru a face vâlvă.

E adevărat, displayul tactil al sistemului multimedia şi utilizarea navigaţiei par cam depăşite, la fel şi unele afişaje din consolă. Dar, în utilizarea cotidiană, nu reprezintă minusuri care să te facă să te apuci cu mâinile de cap – cum se întâmplă când unii candidaţi încep să o ia pe arătură pe la talk-show-uri sau interviuri.

Aşa arată competenţa japoneză în mişcare. Fără compromisuri de genul ”merge şi-aşa”.

 

Cel mai mult îmi place, însă, competenţa pe care o exprimă Mazda CX-5 în mers. Competenţă pe care tânjesc să o văd, chiar afişată doar de ochii lumii, la candidaţii noştri. Din păcate, se vede, mai mult sau mai puţin de la o poştă, că băieţii şi fetele din cursa prezidenţială sunt doar demagogi şi nu prea au interesul să-şi servească aleşii, ci mai degrabă grupurile de interese care le susţin cariera politică.

În schimb, Mazda CX-5 se bazează pe inginerii japonezi care au aplicat un principiu rar întâlnit la români: să-ţi faci treaba cât se poate de bine, din respect pentru clienţii tăi şi pentru munca ta. Toate acestea purtând eticheta SKYACTIV, o sumă de tehnologii care privilegiază eficienţa constructivă şi plăcerea de a conduce.

Chiar şi în cazul versiunii diesel mai puţin potente, de 150 CP, asociate cu o cutie automată, CX-5 e redutabilă şi risc să afirm că-şi depăşeşte fără drept de apel concurenţii la capitolele dinamică, manevrabilitate şi sportivitate. Poate un anumit bavarez ar rămâne infailibil, dar ar fi făcut KO de Mazda CX-5 la raportul preţ/senzaţii.

SKYACTIV – şi cu asta am spus totul despre dinamismul lui CX-5. Sorry, X3, Q5 sau alţii…

 

Închipuiţi-vă un candidat care ar putea vorbi cu uşurinţa pe care o afişează CX-5 la reprize şi demaraje (graţie masei mai reduse chiar şi decât a celei mai uşoare versiuni a bavarezului amintit mai devreme…). Un candidat care şi-ar expune ideile clar, concis şi realist, aşa cum se comportă şi CX-5 în viraje: agilă, rapidă şi eficace.

Sau un candidat cu un timbru al vocii răsunător, plăcut şi convingător, după cum şi dieselul lui CX-5 te gratulează cu un sunet sportiv la accelerări, nu tărăgănat şi monoton, cum se întâmplă de regulă cu dieselurile rivalilor. Sau un candidat stăpân pe sine, senin şi volubil, în perfectă consonanţă cu excelentul compromis oferit de CX-5 între stabilitate şi confort.

Credeţi că avem un astfel de candidat la prezidenţialele din 2014? Evident că nu. CX-5, însă, e un SUV real, care înglobează toate aceste calităţi dinamice, pentru care merită aplauze la scenă deschisă, chiar dacă, la prima vedere, pachetul tehnic nu sugerează un asemenea nivel al comportamentului. Consider că inginerii japonezi merită un sincer ”Bravo, maestro!” – ceea ce ai noştri candidaţi nici în vis nu vor primi…

Cu dieselul de 150 CP, CX-5 nu ”fumează” chiar aşa de puţin ca în teorie, dar cu siguranţă foarte rezonabil raportat la performanţe şi feelingul pe care îl conferă în conducere

 

Trebuie să recunosc faptul că Mazda CX5 nu e ecologista pe care aş dori-o, deoarece face parte din categoria ”fumătorilor”. De motorină. Ce-i drept, foarte puţini rivali au motoare diesel Euro 6 şi niciunul nu se laudă cu un asemenea consum mediu redus pe hârtie. În realitate, CX-5 150 CD aut. e mai gurmandă, cum se întâmplă şi cu rivalii.

Dar un consum de 7,5 litri/100 km în condiţii de condus sportiv rămâne mai mult decât rezonabil. Mult mai rezonabil decât acţiunile şi propunerile ecologiştilor din parlament. Da, recunosc, aş vrea o Mazda CX-5 cu propulsie electrică, verde, cu zero emisii. Dar trebuie să rămân cu picioarele pe pământ – încă trăim într-o lume condusă de interesele petroliştilor. Pe care-i vom submina fiind mai deştepţi ca ei…

Un lucru interesant de menţionat: deşi CX-5 se produce şi în Rusia, Tailanda sau chiar China, păstrează nealterat limbajul versiunii construite în Japonia. Nu cade în penibil prin denaturarea cu bună ştiinţă a limbajului auto universal, cum fac unii candidaţi de altă etnie cu limba română, inducând false disensiuni în rândul votanţilor.

Japonezii nu şi-au propus să facă un SUV ieftin. Ci unul cu un raport imbatabil preţ/dinamism

 

Mazda CX-5 îşi ştie valoarea şi o arată prin politica de preţuri. Nu ca şi candidaţii noştri, unii dintre ei pozând în prieteni ai oamenilor simpli, dar din interiorul unor maşini deşănţat de luxoase sau din pragurile unor vile nesimţite. CX-5 nu apelează la asemenea subterfugii înşelătoare, aşa încât poate fi considerată oarecum accesibilă.

Faţă de cea mai ieftină versiune (22.590 euro, cu motorizarea pe benzină de 2,0 litri şi 165 CP, având doar tracţiune faţă şi transmisie manuală), CX-5-ul despre care vorbesc aici afişează un preţ de pornire de 31.090 euro (varianta CD150, cu motorul diesel de 2,2 litri şi 150 CP, cutie automată, tracţiune 4×4 şi nivelul de echipare inferior Challenge). Care ajunge la 32.890 în echiparea Attraction, maximul oferit pentru acest pachet tehnic.

Într-adevăr, CX-5 nu e un SUV popular, de categoria Duster-ului low-cost. Dar nu e nici un SUV scump, precum rivalii premium de la Audi, BMW sau Mercedes-Benz, pentru care, în condiţii similare, plăteşti peste 10.000 de euro suplimentar. Aş spune, mai degrabă, că preţurile lui CX-5 îi conferă un aer de intelectual, care vrea mai mult decât strictul necesar, dar care dezavuează excesele nobilimii.

Se pare că nu există candidatul perfect. Însă CX-5 e palpabilă şi plină de calităţi

 

Cred că am fost destul de clar cam ce persoană aş vrea să văd candidând la funcţia de preşedinte al României. Şi cred că e foarte clar că niciun candidat de până acum nu se ridică la înălţimea pretenţiilor mele. Chiar nu e nimeni inteligent, prezentabil, sincer, competent şi rezonabil care să se încumete să intre în această cursă?

Chiar nu e nimeni care să aibă calităţi similare cu ale lui Mazda CX-5? Păcat. Şi atunci, la ce bun să mai votez – doar pentru iluzia că votul ar putea schimba ceva în bine pentru noi? Prefer să-mi iau câmpii la volanul unei Mazda CX-5 reale.