C’etait un rendez-vous. Povestea celui mai tare scurt-metraj cu maşini din istorie

Autor: Adrian Mihălţianu acum 5 ani Prezentari

Cum ar fi să traversezi Parisul la prima oră a dimineţii, cu pedala la podea, încălcând orice regulă care poate fi încălcată, fără să te opreşti vreodată, fără să bruschezi maşina, fără să te prindă Poliţia, chiar şi atunci când goneşti cu mult peste 200 km/h pe bulevardele metropolei franceze? Dar, mai presus de toate, de ce ai face asta? Cam astea au fost întrebările pe care şi le-a pus, acum 39 de ani, Claude Lelouch, unul dintre cei mai mari cineaşti francezi.

Nu pare a fi maşina potrivită pentru o cursă de nebuni prin Paris, nu? Totuşi, Lelouch a preferat suspensiile ei de vis…

Ei bine, tot el şi-a dat şi răspunsurile: hai să încercăm. Şi aşa a şi făcut: s-a pus la volanul unui Mercedes-Benz 450SEL 6.9 proprietate personală, pe botul căruia a montat o cameră video, şi-a pus un coleg cu o staţie radio în cel mai periculos punct de pe traseu, unde avea vizibilitate zero, şi-a pus iubita să-l aştepte la Sacre Coeur, pe colina aflată deasupra Parisului, a apăsat pedala de acceleraţie la podea şi… asta a fost!

Ani de zile, misterul din jurul acestui film de scurt-metraj realizat fără niciun fel de trucaj sau dublă a fost unul persistent: ce maşină a fost folosită? De ce se aude sunetul unei maşini sport, deşi e clar că maşina din care se filmează e o limuzină? Cât de periculoasă a fost pentru ceilalţi (pietoni, participanţi la trafic) cursa?

Ferrari 275 GTB. Foto: unul dintre cele 15 exemplare GTB/4 cu jante de 15 inci. Mai multe foto pe: conceptcarz.com

Lelouch însuşi a răspuns acestor întrebări într-un documentar: da, maşina folosită a fost un Mercedes-Benz, dar sunetul l-a preluat de pe un Ferrari 275GTB, cu care a parcurs acelaşi traseu în viteză cu o altă ocazie, pentru a reda mult mai bine sunetul unei maşini sport şi a urca adrenalina în privitori. De ce nu a pus camera direct pe Ferrari, atunci? Pentru că limuzina Mercedes-Benz avea suspensii reglabile care îi permiteau să menţină camera la acelaşi nivel, fără tremurăturile specifice suspensiilor tari ale unui supercar. Cine a fost la volan? El însuşi, nicidecum un pilot de Formula 1 sau de raliuri, cum se vehiculase. În plus, pentru că banda dura doar 9 minute, iar la un moment dat a fost nevoit să o ia pe altă stradă din cauza unui camion de lactate, a mers ca un dement pe ultimii kilometri din traseu, pentru ca nu cumva pelicula să se termine înainte de a putea filma finalul aventurii: întâlnirea cu iubita sa, cu panorama Parisului în spate.

Lelouch nu a fost amendat sau sancţionat în vreun fel pentru nebunia sa de pe străzile Parisului, iar faptul că a condus extrem de atent – în ciuda vitezei enorme – a făcut ca această aventură cinematografică să nu se termine prost. Evident, nu încerca asta acasă, nici măcar la ora 5 dimineaţa. Dar poţi remarca, după ani de zile, cât de adevăraţi erau bărbaţii acum 39 de ani, când nu aveau nevoie de zeci de duble şi efecte speciale pentru a-şi face filmele. Se aude, domnule Block?



Comentarii
Inchide