Special - O vizita la fabrica Lada

Ruşii au cea mai mare ţară, cel mai ridicat potenţial de creştere şi, desigur, una dintre cele mai mari uzine de automobile din lume – AvtoVAZ –, unde sunt asamblate modelele Lada.

Special - O vizita la fabrica Lada Special - O vizita la fabrica Lada

Producţia de automobile în cadrul AvtoVAZ a început în urmă cu 43 de ani, în colaborare cu Fiat, primul model fiind Fiat 124, asamblat şi astăzi ca model Lada.

"Multe companii străine au trecut prin fabrică, şi în perioada sovietică, şi după. Erau atât firme auto, cât şi producători de componente. Nu trebuie ignorat faptul că modelul Lada 128 a fost proiectat în colaborare cu Porsche. Pentru AvtoVAZ a devenit o tradiţie să lucreze cu companii din afară”, declara mândru Boris Alyushin, preşedintele şi directorul executiv al AvtoVAZ, într-un interviu acordat revistei ProMotor în biroul său de la etajul 24 al clădirii Lada, cea mai înaltă din Togliatti, oraş aflat la 1.000 km est de Moscova şi la două fusuri orare de Bucureşti

Spre deosebire de francezi, de vest-europeni în general, care chiar şi pentru biroul directorului general adoptă un stil sobru, în cel al lui Boris Alyushin luxul şi bunul-gust erau la ele acasă. Cu o suprafaţă de aproape 60 de metri pătraţi, acesta avea şi rolul de sală de şedinţe, dispunând, desigur, de o masă rotundă din lemn masiv, nu din PAL.

Între Lada şi Dacia există foarte multe similitudini. De pildă, ambele sunt mărci cu tradiţie, fondate în a doua jumătate a secolului trecut în ţări comuniste, pe baza unor modele vest-europene. Dar cum Rusia este o ţară mare, are nevoie de o fabrică mare. În timp ce la Mioveni toată lumea îşi dă silinţa să producă 220.000 de maşini anual şi să se ajungă la capacitatea de 400.000 de unităţi, la AvtoVAZ se fabrică aproape 900.000 de automobile, de la Lada anilor '60, la modele ceva mai actuale, precum Kalina.

Preţul modelului Lada bazat pe vechiul Fiat e de 4.000 de euro. Este cel mai ieftin model sport. Cel mai scump e Lada Kalina, care costă 350.000 de ruble (aproape 10.000 de euro). Din păcate nu am condus Kalina, dar am avut ocazia de a sta pe locurile din spate atunci când a fost testată pe circuitul uzinei. Motorul de 1,6 litri cu opt valve şi 86 CP e capabil să pornească chiar şi la temperaturi de sub minus 20 de grade Celsius, dar ca dinamică nu m-a impresionat foarte mult.

Suspensia este moale, tipică maşinilor din ţări emergente, iar calitatea finisărilor interioare e comparabilă cu a Daciei Solenza. Diferenţa majoră dintre Lada şi Dacia o fac strategia pe termen lung şi acţionariatul. Dacă, în cazul constructorului autohton, până să vină Renault la Mioveni se fabrica acelaşi model ca în urmă cu 30 de ani, ruşii au cumpărat tehnologie modernă şi nu s-au arătat interesaţi de ideea de a fi preluaţi de către vreo companie “capitalistă”.

În plus, în uzina din Togliatti lucrează 105.000 de oameni. Director operaţional este Yann Vincent, un francez care înainte a lucrat la Renault şi care deţine acum 25% din acţiunile AvtoVAZ. Planul de restructurare a Lada nu include disponibilizarea nici măcar a unui singur angajat, în condiţiile în care, atunci când Renault a preluat uzina Dacia, a pus pe liber aproape 16.000 de oameni – dar, în acest ultim caz, constructorul francez deţine acţiunile Dacia în proporţie de aproape 100%.

Şi întreaga afacere din Rusia este profitabilă, având în vedere faptul că salariul mediu brut la AvtoVAZ este de 19.000 de ruble, echivalentul a 530 de euro sau a 2.000 de lei noi, în timp ce impozitul pe salariu e de 13%, iar asigurarea de sănătate şi contribuţia la fondul de pensii sunt plătite de companie.

Spre comparaţie, salariul mediu la Automobile Dacia este de 1.896 de lei, cu 36% peste cel mediu din România, dar la Mioveni lucrează numai 13.000 de angajaţi, e drept, cu o productivitate net superioară. PIB-ul Rusiei creşte cu 8% în fiecare an. Criza financiară a afectat această ţară în special la nivelul creditelor. Există corupţie şi nimeni nu neagă acest aspect. La fel în ceea ce îi priveşte pe oligarhi: aceştia au deţinut puterea, dar în urmă cu zece ani.

Ruşii îl plac pe Elţîn şi nu pe Gorbaciov (în timp ce în Vest este invers). Nu-l plac pe Gorbaciov pentru că acesta a dus la destrămarea Imperiului Sovietic, moment din care Rusia şi-a pierdut statutul de putere egală Statelor Unite. Elţîn a luat totul de la zero – Rusia nu mai avea economie şi era plină de datorii. Totuşi era şi este o ţară foarte mare.

 

Poti sa te opui oricand si fara justificare prelucrarii datelor tale personale in scop de marketing direct, prin trasmiterea catre MEDIAFAX GROUP SA (prin accesarea formularului de contact la adresa privacy@m.ro sau ne poti trimite pe adresa postala o solicitare scrisa, datata si semnata in acest sens. In acest caz, solicitarea ta va fi inaintata catre departamentul specializat al MEDIAFAX GROUP SA; este posibil sa primesti un mesaj prin care se confirma ca optiunea a fost notata, precum si orice alte informatii necesare, dupa caz.