Test în România cu BMW 220d xDrive Coupé. Mult-prea-cerebralul

Publicat: 30 07. 2015, 16:58

Atunci când un producător doreşte să sporească un pic factorul de „deosebit” la un model creat, îi atribuie un element oarecum nenatural. Un exemplu în ograda BMW ar fi Seria 2 Active Tourer, care dispune şi de un I4 turbo, cu 231 de cai-putere. Adică 0-100 în 6,6 secunde şi o viteză maximă de 240 km/h. Pentru un MPV compact. Am văzut ce ai încercat să faci tu aici, BMW.

Dar apoi, chestia asta se întâmplă şi în sens invers. Uită-te la simpaticul acesta, Seria 2 Coupé. Ţi l-ai putea imagina tu cu un motor diesel, de 2,0 litri, sub capotă? Am văzut ce ai făcut tu aici, BMW, dar nu înţelegem.

Pentru mine, contrastul este cu atât mai mare cu cât am condus cea mai puternică versiune (de până în prezent) a Seriei 2 Coupé, minunatul M 235i.

Test BMW M235i & Nissan 370Z. Cod Roşu

A urmat un test de aproape 2.000 de kilometri în care am încercat să-mi dau seama de ce anume şi-ar dori cineva un Seria 2 Coupé, cu motor diesel şi tracţiune integrală. Recunosc, a fost ciudat. De la un capăt la altul.

Primii 500 de kilometri au fost parcurşi extraurban, cu porţiuni de drum mixte – atât netede ca-n palmă, cât şi chinuite de carii dese. Ce am învăţat din primii 500 de kilometri este faptul că maşina, în ciuda jantelor de 18 inci cu care poate veni pachetul M, este surprinzător de comodă. În timp ce volanul gros M şi scaunele par tot timpul pregătite de fandări laterale iuţi, senzaţia pe care o ai atunci când îl conduci la drum întins este una de relaxare – atâtat timp cât nu eşti claustrofob căci, ştii?, interiorul nu este chiar aerisit.

Apoi, mai e consumul. Hei!, dacă tot ţi-ai luat diesel, trebuie să fii satisfăcut de ceva, nu? În cartea tehnică, BMW 220d xDrive se laudă cu un consum mixt de 4,3 l/100 km şi cu emisii de 113 g CO2/km. În viaţa reală, în contextul în care maşina este nou-nouţă, consumul indica un pic peste cifra magică 5. În termeni de autonomie, asta înseamnă că dintr-un plin de rezervor, de 50 de litri, poţi ajunge şi la 1.000 de kilometri fără să te atingi de vreo pompă de combustibil.

În următoarele opt sute de kilometri, am fâţâit coupéul în preponderent în mediul urban, întrebându-mă la fiecare pornire a motorului de ce ai vrea să-ţi iei un Seria 2 Coupé cu I4 diesel. Desigur, având pe mână un motor economic, am preferat să las pornit Start-Stopul, pentru că probabil şi un proprietar de diesel ar face la fel, întru veşnica economie de combustibil şi blagoslovita protecţie a mediului.

Altfel, maşina se simte bine legată şi dornică de ceva acţiune. Iar atunci când pui la treabă cei 190 de cai-putere şi cuplul de 380 de Newtoni-metru, cu greu poţi să te abţii să nu zâmbeşti. xDriveul face minuni cu aderenţa, iar 0-100 km/h se întâmplă în 7,1 secunde.

Nu-mi amintesc o maşină care să-mi fi creat frustrări mai mari decât xDrive 220d Coupé. Pe foaie, toate lucrurile sunt aşa cum şi-ar dori un proprietar să fie: consum mai mult decât decent, acceleraţie şi reprize mulţumitoare, confort şi, în anumite contexte, sportivitate… Sunt două lumi diferite aduse într-o singură maşină, însă eu n-am reuşit să trec de partea cu „sunt două lumi diferite”.

Totul începe să se clarifice odată cu aflarea preţului. 220d xDrive pleacă de la 41.181 de euro, iar exemplarul pe care îl vezi în imagine trece de 45.000 €. Hei!, tocmai vrei să dai 45.000 € pe un coupé BMW. Chiar ai vrea să pui pe el diesel şi tracţiune integrală? Nu este un joc de şah, în care trebuie să-ţi poziţionezi piesele cu grijă. Este un coupé BMW, pentru numele lui Dumnezeu!

(un 228i Coupé, cu I4 de 2,0 litri şi 245 CP, este cu peste 3.000 € mai accesibil, dacă vorbim de echipări similare. Doar zic.)