Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că România analizează posibilitatea de a anula un contract în valoare de peste 427 milioane de dolari pentru achiziționarea de drone de la compania israeliană Elbit Systems, din cauza întârzierilor la livrare. Afirmația lui complică relația cu un producător de echipamente militare puternic integrat în industria locală de apărare.
„Analizez dacă dorim să reziliem acest contract”, a spus Miruță, potrivit Go4it. „Există unele dispozitive care au caracteristici tehnice care, dacă sunt primite cu câțiva ani mai târziu, nu mai sunt relevante”, a adăugat ministrul.
Întârzierile totale sunt de nouă luni, dintre care patru luni au fost acceptate de București ca situație de forță majoră, din cauza conflictului în care era implicat Israelul.
Este vorba despre trei sisteme de drone de recunoaștere și supraveghere Watchkeeper X. Un sistem include trei vehicule aeriene fără pilot, două stații de control terestre și două sisteme de comunicații.

În noiembrie anul trecut, oficiali ai Elbit explicau pentru presa din România de ce livrările sistemelor Watchkeeper comandate de București au întârziat cu câteva luni. Motivul invocat era războiul cu Hamas prin care trecuse Israelul. O parte dintre resurse au fost redirecționate către acest efort, iar unii angajați au fost mobilizați, a transmis compania. Acum, statul israelian este implicat într-un nou conflict militar, cu Iranul.
Dronele sunt fabricate în mare parte în România, unde compania israeliană deține șapte facilități de dezvoltare și producție, inclusiv producție de componente la Bacău și asamblare de turele la Măgurele, având peste 1.000 de angajați. Asamblarea finală se face la partenerul Aerostar din Bacău.
Compania este, prin subsidiarele sale, cel mai mare exportator de echipamente militare din țara noastră.
Situația este complicată și mai mult de faptul că Elbit este implicată și în alte proiecte importante de modernizare a Armatei Române. Compania furnizează turelele UT30MK2, care sunt folosite pe transportoarele blindate de trupe Piranha V fabricate în România. Turela ar putea fi utilizată și pe viitoarele mașini de luptă ale infanteriei pe care România dorește să le cumpere. MApN planifică achiziționarea a aproximativ 300 de vehicule, în cadrul unui contract în valoare de 3 miliarde de euro. Compania sud-coreeană Hanwha, una dintre favoritele din această competiție, a anunțat că va utiliza turela pe MLI-ul său Redback, în cazul în care câștigă contractul.
Alte produse realizate de Elbit prin subsidiarele sale din România sunt stații de armament telecomandate, sisteme de mortiere, componente pentru drone, sisteme electromecanice și subansamble. Compania face și transfer de know-how către ROMARM, holdingul național al industriei de apărare.
Elbit a fost implicată și într-o controversă legată de modernizarea avioanelor IAR‑99 la standardul IAR‑99 SM.
Compania Avioane Craiova, care realizează modernizarea, depinde de softul furnizat de Elbit, ales prin licitație ca partener tehnic. Firma din Israel a întârziat livrarea software‑ului, ceea ce a amânat omologarea mai multor aeronave modernizate. Elbit a folosit argumente legate de contextul de forță majoră la nivel global (război, prioritizarea altor piețe) pentru a justifica întârzierile.

Avioane Craiova riscă penalități de până la zeci de milioane de euro din partea Ministerului Apărării.
Primele două IAR‑99 modernizate la standardul SM au finalizat testele de zbor și au fost pregătite pentru predare către Forțele Aeriene, după aproximativ doi ani de întârziere.
Compania din Israel are planuri mari pentru subsidiarele sale din țară. România va fi un hub pentru Elbit Systems în Europa, în cadrul mecanismului de finanțare SAFE (Security Action for Europe), a declarat un reprezentant al grupului anul trecut, la un eveniment organizat la una dintre fabricile sale din Israel, la care presa din România a participat.
Principalul produs al companiei, promovat ca fiind pregătit pentru export din România prin SAFE, este turela UT30MK2.
Mecanismul SAFE, cu un buget total de 150 de miliarde de euro, oferă împrumuturi cu o dobândă maximă de 3%, o perioadă de grație de 10 ani și o perioadă de rambursare de până la 45 de ani. României i-au fost rezervate fonduri de 16,7 miliarde de euro, aceasta fiind a doua cea mai mare alocare după cea a Poloniei.