De ce un tratat vechi de 90 de ani limitează prezența navelor NATO în Marea Neagră. Situația României

La mai bine de patru ani de la invadarea Ucrainei de către Rusia, Marea Neagră s-a impus ca o frontieră vitală pentru securitatea europeană, însă rămâne surprinzător de lipsită de nave de război. Acest aparent paradox se datorează geografiei și unui tratat internațional vechi de 90 de ani, care îi conferă Turciei controlul strict asupra singurei porți de acces maritim a regiunii, transmite Deutsche Welle (DW).

Accesul la Marea Neagră necesită trecerea prin strâmtorile turcești înguste, inclusiv Bosforul, care măsoară doar 700 de metri în punctul său cel mai îngust.

Thomas de Waal, cercetător principal la Carnegie Europe, a numit acest punct de gâtuire geografic un punct de strangulare economică. „Cine controlează strâmtorile turcești controlează, într-o anumită măsură, și comerțul prin Marea Neagră și deține, de asemenea, un avantaj militar enorm”, a declarat de Waal pentru DW.

Controlul asupra acestor ape se bazează pe Convenția de la Montreux din 1936, care a restabilit suveranitatea Turciei asupra strâmtorilor. Deși garantează tranzitul comercial în timp de pace, pactul impune restricții forțelor navale care nu provin din zona Mării Negre și permite Turciei să blocheze navele de război ale națiunilor beligerante.

În urma invaziei Rusiei în Ucraina din februarie 2022, Turcia a invocat articolul 19 pentru a interzice trecerea navelor de război ale părților beligerante.

„Cred că Convenția de la Montreux și politica Turciei de la începutul războiului au fost absolut cruciale pentru a permite Ucrainei să supraviețuiască”, a spus de Waal, iar acesta a subliniat că această măsură a împiedicat Rusia să aducă în zonă până la 30 de nave militare suplimentare.

Restricțiile afectează și aliații occidentali. Când Regatul Unit a donat Ucrainei două nave de dragare a minelor în 2024, Turcia le-a interzis intrarea în Marea Neagră, pe motiv că sunt nave de război. În schimb, navele au rămas andocate în Anglia.

Pentru NATO, tratatul reprezintă o provocare. Turcia a încurajat aliații să sprijine membrii regionali, Bulgaria și România, în loc să stabilească o prezență navală occidentală permanentă.

Ca răspuns, România cheltuiește 2,5 miliarde de euro pentru a construi cea mai mare bază aeriană NATO din Europa lângă Constanța, în timp ce Turcia, România și Bulgaria au lansat recent un grup operativ comun de deminare.

În ciuda vechimii sale, experții consideră că tratatul va dăinui. Nimeni nu vrea să-l modifice din teama că s-ar deschide un fel de cutie a Pandorei, în care toate problemele ar trebui renegociate cu Rusia, a spus de Waal.