Modificări în Codul rutier din septembrie 2014

Codul rutier a fost modificat printr-o ordonanţă a Guvernului care a fost publicată deja în Monitorul Oficial şi este în vigoare de la sfârşitul lunii august 2014. Iată ce s-a modificat în Codul rutier.

Modificări în Codul rutier din septembrie 2014 Modificări în Codul rutier din septembrie 2014

Guvernul a modificat, prin ordonanţa nr. 21/2014, Codul rutier. Modificările au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 635 şi au intrat în vigoare în 29 august 2014. Iată ce trebuie să ştii.

Recoltarea probelor biologice se poate face şi în ambulanţe, nu doar la spital

Până în prezent, recoltarea probelor biologice pentru şoferii aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe putea fi făcută doar în unităţile de asistenţă medicală autorizate sau în unităţile medico-legale. De acum înainte însă, legea spune că probele biologice se vor putea recolta şi în ambulanţe sau autospeciale care aparţin Serviciului mobil de urgenţă.

Concret, cuvânt cu cuvânt din ordonanţă:

Art. 88.

(1) Recoltarea mostrelor biologice se face numai în prezenţa unui poliţist rutier, în condiţiile art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală, în următoarele spaţii ale instituţiilor medicale:

a) în interiorul unităţilor de asistenţă medicală autorizate;

b) în ambulanţe având echipaj cu medic ori autospeciale cu această funcţie aparţinând Serviciului mobil de urgenţă, reanimare şi descarcerare;

c) în interiorul unităţilor medico-legale."

Amenzi pentru şoferi dacă minorii nu poartă centuri de siguranţă sau nu sunt transportaţi în scaune speciale (din 28 septembrie 2014)

Codul rutier nu a fost foarte clar până acum în ceea ce priveşte folosirea centurilor de siguranţă de către pasagerii adulţi şi de către minori. Dar acum lucrurile s-au schimbat. Atenţie, sute de mii de şoferi din România riscă să ia amendă în următoarele luni dacă nu respectă aceste prevederi!

Mai exact, şoferul are obligaţia să îi informeze pe pasageri că trebuie să poarte centurile de siguranţă (dacă acestea există). Totodată, de acum înainte este interzisă transportarea copiilor mai mici de trei ani în maşini în care nu există scaune speciale pentru copii. Excepţie fac taxiurile şi mijloacele de transport public, unde copiii trebuie să ocupe orice alt loc decât cel din faţă.

Potrivit ordonanţei 21/2014, se introduc trei noi alineate în articolul 36 din Codul rutier:

(11) Conducătorii de autovehicule având locuri prevăzute prin construcţie cu centuri de siguranţă trebuie să informeze pasagerii cu privire la obligaţia legală de a le purta în timpul circulaţiei pe drumurile publice.

(12) Conducătorii de autovehicule având locuri prevăzute prin construcţie cu centuri de siguranţă au obligaţia să se asigure că, pe timpul conducerii vehiculului, minorii poartă centurile de siguranţă sau sunt transportaţi numai în dispozitive de fixare în scaune pentru copii omologate, în condiţiile prevăzute de regulament.

(13) Conducătorilor de autovehicule le este interzis să transporte copii în vârstă de până la 3 ani în autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranţă, cu excepţia celor destinate transportului public de persoane, precum şi a taxiurilor dacă în acestea din urmă ocupă orice alt loc decât cel de pe scaunul din faţă, în condiţiile prevăzute în regulament. Copiii cu vârsta de peste 3 ani, având o înălţime de până la 150 cm, pot fi transportaţi în autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranţă doar în scaune pentru copii.

Şoferii cu permisul anulat pentru o faptă inexistentă în Codul penal pot obţine un nou permis

Prevederile legale aduse de ordonanţă spun că un şofer căruia i-a fost anulat permisul de conducere în urma unei decizii judecătoreşti definitive bazate pe o faptă care nu mai există în Codul penal poate solicita să i se elibereze un nou permis.

Modificarea vine în contextul în care România are un Cod penal revizuit de la 1 februarie 2014.

La articolul 116 din Codul rutier se adaugă următoarele două alineate, după alineatul 2:

(21) Persoana căreia i-a fost anulat permisul de conducere, ca urmare a condamnării pentru o infracţiune care a fost dezincriminată, în condiţiile art. 4 din Codul penal, se poate prezenta la autoritatea competentă pe raza căreia îşi are domiciliul sau reşedinţa, pentru eliberarea unui nou permis de conducere, în condiţiile ordinului ministrului afacerilor interne prevăzut la art. 24 alin. (53), fără a mai susţine examen şi cu prezentarea documentului care atestă o astfel de situaţie.

(22) În situaţia în care anularea permisului de conducere nu a fost dispusă până la depunerea cererii de restituire de către titularul permisului de conducere, condamnat definitiv pentru o infracţiune care a fost dezincriminată, în condiţiile art. 4 din Codul penal, şeful serviciului rutier competent dispune restituirea acestuia, în baza documentului care atestă o astfel de situaţie.

Clarificarea modalităţilor de stabilire a domiciliului în România

Până acum, legislaţia din România prevedea că permisul de conducere poate fi obţinut doar de persoanele cu domiciliul sau reşedinţa în România ori care dovedesc că se află la studii în România de cel puţin şase luni. Dar pentru că formulările erau oarecum neclare, s-au adus câteva modificări care au ca scop clarificarea modalităţilor de stabilire a domiciliului în România.

Concret, articolul 23, alineatul 2 din Codul rutier se modifică astfel:

În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru procedurile aferente permisului de conducere, au domiciliul sau reşedinţa în România persoanele care se află în una dintre următoarele situaţii:

a) locuiesc în mod obişnuit cel puţin 185 de zile într-un an calendaristic la o adresă sau la adrese din România datorită unor legături personale şi profesionale ori datorită unor legături personale care relevă legături strânse cu adresa sau adresele din România, dacă persoanele nu au legături profesionale;

b) revin periodic la o adresă din România datorită unor legături personale cu adresa respectivă, deşi locuiesc alternativ în locuri diferite, situate în două sau mai multe state membre ale Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană, deoarece legăturile lor profesionale sunt într-un loc diferit de cel al legăturilor personale;

c) locuiesc în mod obişnuit la o adresă din România datorită legăturilor personale cu adresa respectivă, deşi locuiesc temporar şi în alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană pentru îndeplinirea unei activităţi sau misiuni cu durată determinată.

Totodată, la alineatul 4 se specifică faptul că participarea la studii în cadrul unei universităţi sau şcoli din România nu implică transferul domiciliului sau al reşedinţei în România. Cu alte cuvinte, studenţii care se află la studii în ţara noastră de mai mult de şase luni nu vor avea automat domiciliul sau reşedinţa în România. În schimb, ei trebuie să facă dovada duratei studiilor.

Potrivit ordonanţei, dovada domiciliului şi a studiilor în România se face cu documente:

a) prevăzute de actele normative care reglementează domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene sau regimul străinilor în România;

b) emise de instituţia/instituţiile de învăţământ, acreditată/acreditate în condiţiile legii, care să ateste că persoana urmează studii în România de cel puţin 6 luni;

c) alte documente justificative, după caz.

Tu ce spui: sunt aceste noi reguli bune pentru siguranţa rutieră?