LR Discovery 3 vs. Jeep Commander

Avem nevoie de eroi pentru a ne motiva. Azi ne întâlnim cu doi dintre giganţii vremurilor noastre.

Cred că ADN-ul umanităţii – şi al fiecărui dintre noi – conţine cîteva segmente pe care sînt gravate legi şi experienţe transcendente. Adică informaţii care ne permit din start o mai bună raportare la ceea ce ne
înconjoară. Poate forţez oarecum limitele bunului-simţ, dar sînt sigur că acolo, în transcendent, sînt inscripţionate şi titulaturile de Jeep şi Land Rover. Primul lucru pe care îl aflăm atunci cînd vine vorba despre o maşină de teren este acela că ea se numeşte Jeep şi apoi că arată fie ca un Wrangler, fie ca un Defender.

La prima vedere, ceea ce am înfăptuit noi poate părea un simplu test comparativ, dar în realitate este mai mult decît atît. Adică un omagiu adus celor doi constructori pentru ce au realizat şi au ajuns să însemne în conştiinţa colectivă atunci cînd vine vorba de fenomenul automobil. Land Rover Discovery III şi Jeep Commander reprezintă ultimele “verbalizări” ale unei experienţe “în teren” de peste 60 de ani.

Discovery III nu este o noutate, aflîndu-se pe piaţă de suficient timp pentru a face uitată reţeta clasică de construcţie a unei maşini de teren veritabile. A demonstrat că electronica poate face casă bună cu natura. Noul Discovery nu este o simplă jucărie high-tech pentru bulevarde. Ba dimpotrivă, căci nu degeaba a “înghiţit” în faza de proiectare peste 6 milioane de kilometri de teste dure, un rezultat elocvent fiind noul sistem Terrain Response, care îmbină electronica şi mecanica într-o manieră eficace. De la butonul rotativ dintre scaune, se pot selecta cinci moduri de funcţionare a ansamblului motor-transmisie-sisteme
electronice de asistare, în funcţie de ul de teren pe care se rulează.

Atuurile lui Discovery sînt “piticii inteligenţi” din sistemele electronice, care frînează roţile şi dozează puterea astfel încît maşina iese la liman încet şi sigur. Două tone şi jumătate reprezintă cam mult, deşi soluţia tehnică aleasă pentru şasiu este inovatoare. Denumit Integrated Body-frame, conceptul îi conferă lui Discovery atît robusteţea unui şasiu separat (cu lonjeroane şi traverse), cît şi rigiditatea specifică unei caroserii autoportante. Este, practic, un semişasiu modelat prin hidroformatare (injecţie cu ulei la presiuni înalte – procedeu care înlocuieşte presele şi permite obţinerea unor forme geometrice complexe). Pe şosele asfaltate sau pe macadam, Land Rover are un comportament uimitor de sigur la viteze ridicate. În limitele fizicii, bineînteles, pentru că greutatea maşinii înseamnă,în curbele rapide, inerţie mare. Dacă ne-am cumpăra toţi Discovery III, nu ne-ar mai trebui un minister care să ne asfalteze străzile.

Luxul se ridică la nivel premium (dar nu şi în echiparea de serie): tapiţerie din piele, sistem de navigaţie cu touch-screen, faruri direcţionale cu xenon, sistem audio Harman-Kardon etc. Atîta doar că inginerii de la Land Rover au preferat să le dea un aspect ceva mai milităros, cu rădăcini în patrimoniul estetic al mărcii, dar cu un nivel al calităţii apropiat de al lui Range Rover. Insonorizarea are de suferit la viteze mari, însă din cauza turbulenţelor aerodinamice, nu a motorului diesel modern. Acesta este identic celui de pe Jaguar SType şi a fost adaptat utilizării în condiţii dificile: puterea i-a fost redusă dar cuplul a fost mărit considerabil, fapt ce se observă la abordarea pantelor foarte înclinate (şi nu glumim cînd spunem “foarte”) sau în alte situaţii de pe terenurile cu probleme, unde e nevoie de mare parte dintre resursele propulsorului.

Consumul reprezintă un punct sensibil, depăşind zece litri la suta de kilometri, însă nouă ni se pare normal, ţinînd cont că nu am menajat deloc maşina (Discovery nu se dă în lături de la a alerga pe macadam chiar şi cu 100 km/h – alte SUV-uri ar ajunge rapid să sufere de “reumatism”). Cei care vor călători pe scaunele din spate se vor bucura de înălţimea generoasă oferită pe verticală, mai ales la hopurile luate în viteză, cînd şezutul “decolează”.

Acoperişul supraînălţat este o trăsătură distinctivă a lui Discovery încă de la prima generaţie, permiţînd amplasarea a încă două scaune în portbagaj (lipsă la modelul nostru...). Accesul la respectivul portbagaj se face printr-un hayon compus din două părţi asimetrice, interesant ca aspect şi destul de practic. În plus, chiar dacă roata de rezervă se găseşte acum sub portbagaj, prin oglinda retrovizoare ai impresia că tot pe hayon se află, ca la vechiul Discovery, datorită decupării geamului. SUV-ul britanic a reuşit să îşi învingă reticenţele vizavi de electronică, dar oare îl mai putem numi SUV? Sau e mai degrabă un off-roader
electronic – cel mai reuşit dintre ele?

LAND ROVER DISCOVERY 3

PLUSURI:
» Performante off-road
» Ţinută de drum
MINUSURI:
» Materiale interior
» Răspuns cutie automată

Citeşte mai departe în pagina următoare »