Coreea de Sud a construit un tanc atât de bun încât Polonia a cumpărat 1.000 de unități, iar propria sa armată așteaptă acum la coadă. Îl va comanda și România?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Tancul K2 Black Panther al Coreei de Sud a devenit rapid unul dintre cele mai căutate tancuri occidentale, în principal datorită disponibilității imediate pe piață după invazia din Ucraina din 2022. Când Polonia a donat Ucrainei tancurile sale din era sovietică, producătorii europeni, precum Germania, nu au putut reporni rapid liniile de producție aflate în inactivitate, transmite revista 19fortyfive.

În schimb, producătorul sud-coreean Hyundai Rotem a putut livra vehiculele în câteva luni. Acest termen a generat cel mai mare program de export de armament din istoria sistemelor terestre sud-coreene, stabilind un cadru pentru până la 1.000 de tancuri, dintre care sute vor fi produse în Polonia.

K2 este un tanc principal de luptă extrem de competitiv, de 56 de tone, echipat cu un tun cu țeavă lisă de 120 mm și protecție blindată avansată. Varșovia a acordat prioritate livrării rapide în detrimentul relațiilor tradiționale cu furnizorii europeni, demonstrând că disponibilitatea a prevalat în fața prestigiului în cursa înarmărilor de după izbucnirea conflictului din Ucraina.

În august 2025, Polonia și Coreea de Sud au semnat un acord executiv în valoare de 6,5 miliarde de dolari pentru 180 de tancuri suplimentare. Acest acord a urmat unui contract inițial în valoare de 3,3–3,7 miliarde de dolari pentru 180 de tancuri, toate livrate până la sfârșitul anului 2025. Al doilea lot introduce producția locală la fabrica Bumar-Łabędy din Polonia, care își propune să producă până la 50 de variante K2PL pe an până în 2028. Acest parteneriat poziționează Polonia ca un hub european important de apărare.

Cu toate acestea, ritmul rapid al exporturilor a impus un compromis pe plan intern. Hyundai Rotem și-a dedicat atât de intens liniile de producție partenerilor din Varșovia, încât analiștii avertizează că armata Coreei de Sud va aștepta în spatele clientului de export pentru următorul lot de tancuri.

Te-ar putea interesa și: Un general român explică de ce tancul Abrams ar purtea fi problematic pentru România: Motor cu turbină „într-o mare de motoare diesel”

În plus, tancul K2 evidențiază provocarea globală persistentă legată de dezvoltarea sistemelor de propulsie autohtone. Deși Coreea de Sud a integrat cu succes un motor autohton în modelele de producție ulterioare, aceasta continuă să se bazeze pe transmisiile Renk de fabricație germană, după ce propriile sisteme au eșuat la testele de anduranță. Această dinamică reflectă dificultățile legate de propulsie observate în programul turcesc de tancuri Altay, care utilizează un motor sud-coreean.

În cele din urmă, Coreea de Sud și-a asigurat poziția pe piața europeană prin agilitatea sa industrială. Analiștii notează că, într-o lume în care un război de amploare a creat brusc o cerere urgentă, avantajul decisiv a revenit celui care a putut livra imediat un tanc funcțional, dovedind că disponibilitatea a devenit o formă de putere în sine.

România ar putea utiliza K2

Producătorul de armament Hyundai Rotem din Coreea de Sud se află în discuții cu România pentru furnizarea de tancuri K2 Black Panther, potrivit companiei de servicii financiare Kiwoom Securities din statul asiatic.

„Hyundai Rotem poartă în prezent discuții privind exporturile de tancuri K2 cu diverse țări, printre care Irak, Peru, România și Arabia Saudită”, a declarat, la începutul anului, analistul Lee Han-gyeol.

În 2025, România a anunțat intenția de a achiziționa 216 tancuri. Această achiziție va include și 76 de vehicule derivate (tractoare de evacuare, poduri mobile, dragoare de mine) și prevede producția și integrarea componentelor în România. Planul extinde un acord din 2023 pentru achiziția a 54 de tancuri Abrams fabricate în SUA. Deși s-a scris că cele peste 200 de vehicule noi vor fi tot de producție americană, acest lucru nu este stabilit deocamdată, competiția rămâne deschisă. Contractul este estimat la peste 6,5 mld. euro.