Mercedes-Benz încearcă să reducă cheltuielile cu forța de muncă din Germania și le-a prezentat angajaților diferențele de cost față de alte centre de producție. România apare printre exemplele folosite de conducerea constructorului german, cu o diferență majoră: la Cugir, costul salarial pe oră ar fi cu 82% mai mic decât în Germania.
Informațiile au fost publicate de WirtschaftsWoche și preluate de Mediafax. Potrivit publicației germane, datele au fost prezentate angajaților de Olaf Schick, membru al conducerii Mercedes-Benz responsabil de domeniul juridic. WirtschaftsWoche susține că a consultat fotografii ale slide-urilor prezentate în cadrul reuniunii, în timp ce Mercedes-Benz nu a comentat documentele.
Mesajul transmis de conducere este că producția din Germania presupune costuri prea mari în comparație cu alte amplasamente ale grupului, inclusiv în situațiile în care nivelul productivității este apropiat. Un alt exemplu oferit angajaților a fost unitatea din Tuscaloosa, Statele Unite, unde o oră de muncă ar costa cu aproximativ 18% mai puțin.
România se detașează însă în această comparație. Conform datelor prezentate, costul salarial pe oră la Cugir ar fi cu 82% sub cel înregistrat în Germania. Au fost comparate și orele lucrate anual. Angajații din producție din România ar lucra cu aproximativ 29% mai multe ore decât cei germani, în timp ce în Statele Unite diferența ar ajunge la circa 33%.
Comparația apare într-o perioadă în care Mercedes încearcă să-și îmbunătățească competitivitatea operațiunilor germane. Potrivit WirtschaftsWoche, conducerea le-ar fi cerut angajaților încă de acum câteva luni să accepte un volum mai mare de muncă pentru aceeași remunerație.
Folosirea fabricilor din România și SUA drept termen de comparație ar trebui să evidențieze presiunea sub care se află producția germană. Specialiștii citați de publicația germană avertizează însă că o asemenea abordare poate avea inclusiv efectul opus celui urmărit.
Florian Becker, profesor de psihologie economică și specialist în motivație și leadership, consideră că prezentarea unor asemenea diferențe poate funcționa ca un „șoc al realității” pentru angajați. Efectele asupra productivității depind însă de modul în care conducerea transformă cifrele într-un plan concret.
Matthias Clesle, consultant în dezvoltarea personalului și managementului, atrage atenția că salariile reprezintă doar o parte din ecuație. Competitivitatea unei fabrici este influențată și de costurile energiei, birocrație și alte cheltuieli asociate activității industriale. În plus, prezentarea angajaților exclusiv prin prisma costurilor poate afecta relația acestora cu angajatorul.
O altă problemă este dimensiunea diferenței. Cercetările privind comparația socială sugerează că oamenii pot fi motivați mai ușor de obiective percepute drept accesibile. În schimb, o diferență foarte mare, precum cea de 82% indicată între costurile salariale din România și Germania, poate crea impresia unui decalaj imposibil de recuperat.
În aceste condiții, exemplul Cugirului poate evidenția dificultățile cu care se confruntă Mercedes în Germania, fără să ofere automat și o soluție. Specialiștii consideră că astfel de comparații trebuie însoțite de măsuri concrete privind productivitatea și competitivitatea, pentru a evita apariția rezistenței în rândul angajaților.