Legende 4×4

Federatia Internationala de Automobilism (FIA) a hotarat, la 1 ianuarie 1978, ca in exact 5 ani sa introduca noua legislatie cu Grupele N, A si B, menita initial sa limiteze cheltuielile. Principalele modificari s-au referit la necesitatea ca masinile sa aiba caroseria cat mai apropiata de cea de serie, fiind interzisa largirea pasajelor de roti (devenita excesiva la grupele 4), la obligativitatea de a fi construite doar 200 de exemplare de serie din care sa derive masina de curse (doar 10 din 1985) si la faptul ca se permitea aparitia motoarelor supraalimentate (turbo sau compresor mecanic), acestora urmand a le fi aplicat un coeficient de corelare cu motoarele atmosferice de 1,4x.

AUDI quattro
Primii care au avut asul in maneca au fost inginerii de la Audi. In productia lor de serie era inclus deja modelul Audi Quattro, prima masina din aceasta categorie dotata cu tractiune integrala. Prezentat la Salonul de la Geneva in 1980, modelul de serie a uluit intreaga comunitate mondiala, dovedindu-se capabil de viteze de 220 km/h, cu o transmisie rezervata pana atunci masinilor de teren. Incepea REVOLUTIA! Interesant de semnalat faptul ca, in afara de staff-ul vizionar de la Audi, nici un alt team-manager sau inginer de la alte marci implicate in raliurile mondiale nu credea in varianta tractiunii integrale.

Audi Quattro a fost omologat in Grupa 4 la 1 ianuarie 1981, dar a debutat in competitie in noiembrie 1980, cand celebrul pilot finlandez Hannu Mikkola l-a condus in Raliul Portugaliei ca masina de deschidere si ar fi castigat intrecerea cu 30 de minute in avans (!!!) fata de Ford Escort-ul invingator daca ar fi fost inscris oficial in competitie. Demonstratia fusese insa facuta! Audi inova BIG TIME!

Prima victorie oficiala a venit in Raliul Jaener din Austria, cu Franz Wittmann la volan, iar marea surpriza s-a produs la startul campionatului din 1981, cand, alaturi de Hannu Mikkola, in echipa a aparut Michele Mouton, o cunoscuta pilotesa din Franta, care avea sa faca senzatie si istorie. Masina dispunea de 330 CP la 6.300 rpm si un cuplu de peste 400 Nm la 4.000 rpm, tractiune integrala permanenta cu diferential spate autoblocant (75%), cinci viteze, turbocompresor (1,5 bar) si injectie mecanica Zenith-Pierburg. Pentru a limita greutatea, aripile si capotele au fost confectionate din poliester, iar usile si bordul din aluminiu. Cei cinci cilindri scoteau un sunet specific, atat de original (mai ales la versiunile urmatoare), incat este rememorat si astazi cu placere de catre cunoscatori.

Prima victorie mondiala o aduce Mikkola in Raliul Suediei din 1981, dar marea revelatie o reprezinta Michele Mouton, cea dintai femeie care castiga un raliu mondial, la San Remo. Uriasa realizare pentru echipa tehnica Audi si pentru pilotii acesteia. Anul urmator, Audi domina autoritar campionatul marcilor, obtinand nu mai putin de 7 victorii (Hannu Mikkola si Stig Blomqvist cate 2, iar Michele Mouton 3) si devenind numarul 1 mondial! Cat despre Mouton, doar un teribil ghinion in Raliul Bandama o impiedica sa devina campioana lumii, ea trebuind sa se multumeasca cu locul doi, dupa ilustrul Walter Roehrl.

Audi Quattro A2
Pentru anul 1983, Audi obtine permisiunea FIA de a-si omologa masina in Grupa B, iar in echipa de uzina, alaturi de Mikkola si Mouton, isi face aparitia suedezul Stig Blomqvist. Staff-ul tehnic decide o foarte mica scadere a cilindreei (de la 2.144 la 2.109 cmc), pentru a putea incadra masina intr-o categorie mai usoara la cantar: 1.050 kg in loc de 1.200 kg. Puterea urca spre 380 CP, prefigurand nebunia anilor ce aveau sa urmeze, caroseria este in cea mai mare parte din kevlar, blocul motor e din aluminiu, iar transmisia repartizeaza 25% din putere rotilor fata si 75% rotilor spate. Victoriile sunt numeroase (Suedia, Portugalia, Argentina, 1.000 de Lacuri, RAC), insa titlul mondial la constructori le scapa printre degete celor de la Audi din cauza a 2 puncte lipsa! In compensatie, pilotul casei din Ingolstadt, Hannu Mikkola, devine campion mondial. Pentru 1984, Audi isi intareste si mai mult echipa, cooptandu-l pe gigantul german Walter Roehrl si perfectionand masina in continuare, prin reducerea maselor si prin imbunatatirea echilibrului general al acesteia. Audi isi permite sa ocupe intreg podiumul Raliului Monte Carlo, cu Roehrl urmat de Blomqvist si Mikkola – eveniment realmente istoric. Un sezon de exceptie se prefigureaza, cu victorii in etapele din Suedia, de la Acropolis, din Noua Zeelanda, Argentina si Coasta de Fildes, aceasta din urma insemnand si prima victorie pentru noul si senzualul Quattro Sport. La sfarsitul sezonului, Audi castiga atat titlul mondial al constructorilor, cat si pe cel al pilotilor, prin Blomqvist! Quattro face legea!

Audi Quattro Sport
Cu rasuflarea unui Peugeot 205 T16 in ceafa, Audi lanseaza in 1984 versiunea scurta, denumita Quattro Sport, una dintre cele mai frumoase masini de raliuri construite vreodata. Era insa un bolid destinat special raliurilor si nu o masina de serie extrapolata pentru activitati de competitie, semn ca lucrurile se complicau in mondialul de raliuri si ca intentia initiala a grupei B se dilua. Cu un ampatament redus pana la 2,2 m, cu greutatea ajunsa la doar 960 kg si cu puteri de pana la 450 CP, masina devenea foarte greu de stapanit si doar elita elitelor pilotajului mondial mai putea sa o exploateze. Sunetul atingea cote paroxistice, iar performantele uluiau pe oricine. Cutia avea 6 rapoarte, iar injectia si aprinderea devenisera electronice (premiera pe o masina de serie). In fata unei concurente din ce in ce mai performante (in special datorita motorului central), Audi reuseste o singura victorie cu modelul sport (Coasta de fildes 1984), asa ca se hotaraste sa lanseze adevaratul monstru:

Audi Quattro Sport S1
Ajunge doar sa te uiti la el si te sperii. Eu l-am si pilotat si pot sa va spun ca este INFRICOSĂTOR! A ramas cea mai bestiala masina de raliuri din toate timpurile. Puterea ajungea la 550 CP in variantele cele mai impinse! Accelera pana la 100 pe asfalt uscat in 2,3 secunde! Motorul urla de vuiau vaile! Inginerii au modificat tot ce se putea modifica: aerodinamica (spoilere, aripi deportante, fuste, pasaje de roti), au montat motorul mai inspre habitaclu pentru un echilibru superior, iar radiatoarele de apa si ulei le-au pozitionat in spate in portbagaj. In plus, ambreiajul era automat (!), diferentialul central era Torsen, iar franele erau racite cu apa. Masina ramane insa extrem de dificil de pilotat, cu un motor foarte brutal. Singura victorie o obtine Roehrl la San Remo in 1985, dupa care, in 1986, Audi se retrage din Mondial din cauza neajunsurilor la capitolul securitate, lasand insa o mostenire extraordinara: de atunci, cvasitotalitatea etapelor Mondialului de Raliuri au fost castigate de masini cu tractiune integrala, o cale descoperita de tehnicienii Audi!

Pagini: 1 2 3