Ce înseamnă zonă metropolitană? România are 22 de zone metropolitane

Ce înseamnă zonă metropolitană? România are 22 de zone metropolitane

Autor: ProMotor acum 4 luni Știri

Românii au voie să circule în localitate, dar și în zonele metropolitane, fără declarație pe proprie răspundere, potrivit noilor reguli. Totuși, nimeni nu a precizat ce înseamnă zonă metropolitană și care sunt zonele metropolitane. Noi am întocmit o listă cu localitățile în care putem circula fără completarea unei declarații pe propria răspundere.

Ce înseamnă zonă metropolitană? Nu este definit clar în actul normativ ce însoţeşte starea de alertă. Conform unei legi din 2001, mai exact legea 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, zona metropolitană este definită ca fiind: ”zona metropolitană cuprinde teritoriul administrativ al oraşului centru polarizator şi al unităţilor administrativ-teritoriale cuprinse în zona de navetism a acestuia, la distanţe de până la 30 km, care respectă condiţia de contiguitate spaţială şi în cadrul căruia s-au dezvoltat relaţii de cooperare pe multiple planuri”.

O zonă metropolitană există independent de oraşul în jurului căruia gravitează, fără a avea personalitate juridică. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale din decembrie 2019, document denumit
”Modele de Cooperare Interjuridiscţională”, România are în acest moment 22 de astfel de zone metropolitane.

Ce înseamnă zonă metropolitană? Iată care sunt zonele metropolitane

Zona Metropolitană Bucureşti
Anul înfiinţării: 2016. Membrii actuali: Municipiul Bucureşti, Judeţul Ilfov, prin Consiliul Judeţean Ilfov. Populaţia totală: 2.2 mil. locuitori. Observaţii privind forma juridică, evoluţia, parteneriatele şi statutul centrului urban polarizant: Asociaţie de dezvoltare intercomunitară. În prezent, Zona Metropolitană Bucureşti are aceeaşi membri de la momentul înfiinţării.

Zona Metropolitană Cluj Napoca
Anul înfiinţării: 2008. Membrii actuali: Municipiul Cluj Napoca; Comune: Aiton, Apahida, Baciu, Bontida, Borsa, Jucu, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreşti, Gîrbău, Petreştii de Jos, Tureni, Vultureni, Sânpaul, Săvădisla şi Gilău. Populaţia totală: 418,153 locuitori. Observaţii privind forma juridică, evoluţia, parteneriatele şi statutul centrului urban polarizant: POL DE CREŞTERE, POLE, Intercommunal Development Association (Comunele Sânpaul şi Săvădisla au devenit membre ale Asociaţiei în 2009, respectiv 2018.)

Zona Metropolitană Constanţa
Anul înfiinţării: 2007. Membrii actuali: Municipiul Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa; Oraşe: Eforie, Murfatlar, Năvodari, Ovidiu şi Techirghiol; Comune: 23 August, Agigea, Corbu, Costineşti, Cumpăna, Lumina, Mihai Kogălniceanu, Poarta Alba, Tuzla şi Valu lui Traian. Populaţia totală: 434,265 locuitori. Observaţii privind forma juridică, evoluţia, parteneriatele şi statutul centrului urban polarizant: POL DE CREŞTERE, Asociaţie de dezvoltare intercomunitară (În prezent, Zona Metropolitană Constanţa are aceeaşi membri de la momentul înfiinţării.)

Zona Metropolitană Craiova
Anul înfiinţării: 2009. Membrii actuali: Municipiul Craiova; Oraşe: Filiaşi şi Segarcea; Comune: Almăj, Brădeşti, Breasta, Bucovăţ, Calopăr, Cârcea, Coşoveni, Coţofenii din Faţă, Gherceşti, Işalniţa, Malu Mare, Mischii, Murgaşi, Pieleşti, Predeşti, Şimnicu de Sus, Teasc, Terpezita, Ţuglui, Vârvoru de Jos şi Vela. Populaţia totală: 356,544 locuitori. Observaţii privind forma juridică, evoluţia, parteneriatele şi statutul centrului urban polarizant: POL DE CREŞTERE, Asociaţie de dezvoltare intercomunitară (În prezent, Zona Metropolitană Craiova are aceeaşi membri de la momentul înfiinţării.)

Zona Metropolitană Iaşi
Anul înfiinţării: 2004. Membrii actuali: Municipiul Iaşi, Consiliul Judeţean Iaşi; Comune: Aroneanu, Bîrnova, Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomeşti, Ungheni, Valea Lupului şi Victoria, Movileni, Comarna, Prisăcani, Ţuţora, Mogoşeşti, Dobrovăţ. Populaţia totală: 403,572 locuitori. Observaţii privind forma juridică, evoluţia, parteneriatele şi statutul centrului urban polarizant: POL DE CREŞTERE, Asociaţie de dezvoltare intercomunitară (În prezent, Zona Metropolitană Iaşi aceeaşi membri pe care îi avea la momentul înfiinţării asociaţiei, singura diferenţă fiind la nivelul membrilor cu statut de observator, între care se numără comuna Dobrovăţ, care a devenit membru recent.)

Zona Metropolitană Timişoara
Anul înfiinţării: 2008. Membrii actuali: Municipiul Timişoara, Judeţul Timiş; Comune: Becicherecu Mic, Bucovăţ, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moşniţa nouă, Orţişoara, Pişchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sânmihaiu Român şi Şag. Populaţia totală: 387,604 locuitori. Observaţii privind forma juridică, evoluţia, parteneriatele şi statutul centrului urban polarizant: POL DE CREŞTERE Asociaţie de dezvoltare intercomunitară (În prezent, Zona Metropolitană Timişoara are aceeaşi membri de la momentul înfiinţării.)

Zona Metropolitană Braşov
Anul înfiinţării: 2006. Membrii actuali: Municipiul Braşov, Consiliul Judeţean Braşov, Municipiile Săcele şi Codlea; Oraşe: Râşnov, Ghimbav, Predeal şi Zărneşti; Comune: Sânpetru, Hărman, Prejmer, Tărlungeni, Bod, Hălchiu, Cristian, Crizbav, Feldioara, Vulcan şi Budila. Populaţia totală: 410,808 locuitori. Observaţii privind forma juridică, evoluţia, parteneriatele şi statutul centrului
urban polarizant: POL DE CREŞTERE Asociaţie de dezvoltare intercomunitară (În prezent, Zona Metropolitană Braşov are aceeaşi membri de la momentul înfiinţării.)

Zona Metropolitană Suceava
Anul înfiinţării: 2011. Membrii actuali: Municipiul Suceava, Oraşul Salcea; Comune: Adâncata, Bosanci, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuţi, Vereşti, Siminicea, Stroieşti, Dumbrăveni, Udeşti, Hânţeşti şi Dărmăneşti. Populaţia totală: 167,095 locuitori. Observaţii privind forma juridică, evoluţia, parteneriatele şi statutul centrului urban polarizant: Asociaţie de dezvoltare intercomunitară (Membrii fondatori ai Zonei Metropolitane Suceava au fost municipiul Suceava, oraşul Salcea şi comunele Adâncata, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuşi şi Bosanci. Comunele Vereşti, Siminicea, Stroieşti, Dumbrăveni, Udeşti, Hânşeşti şi Dărmăneşti au devenit ulterior membre ale Asociaţiei.)

În afară de acestea, mai sunt și alte zone metropolitane, mai puțin importante. O listă cu toate cele 22 de zone metropolitane poate fi descărcată de aici.

Românii vor putea circula, pe perioada stării de alertă, fără restricții, în localități și în zonele metropolitane. Pentru a putea circula în afara acestor zone, românii trebuie să completeze o declarație pe propria răspundere în care să precizeze motivul deplasării. Nu orice motiv poate fi invocat, ci doar motive întemeiate, potrivit legii. Dar, cel puțin, acum știi ce înseamnă zonă metropolitană.



Comentarii
Inchide