Scumpirea rapidă a petrolului, alimentată de tensiunile din Orientul Mijlociu, determină statele să caute soluții alternative, iar biocombustibilii revin în prim-plan ca variantă pentru limitarea dependenței energetice și evitarea unei crize majore, scrie MEDIAFAX.
Biocombustibilii, considerați până recent o soluție de tranziție, revin în centrul atenției. Conflictul din Orientul Mijlociu a destabilizat una dintre cele mai importante rute energetice din lume, ceea ce a făcut ca prețurile combustibililor clasici să crească accelerat.
În acest context, consumatorii au început să fie mult mai interesați de alternative. Astfel, vânzările de mașini 100% electrice au crescut, dar și interesul pentru biocombustibili utilizați în amestec cu benzina sau ca înlocuitor pentru motorină.
Țările din Asia, dependente în mare măsură de petrolul din Golf, au început să ia măsuri concrete. Autoritățile încearcă să limiteze impactul asupra economiilor interne.
Unele guverne au introdus raționalizarea combustibilului. Alte state analizează restricții de circulație sau programe de lucru reduse. În paralel, investițiile în biocombustibili sunt accelerate. Aceștia pot fi produși local, folosind resurse agricole existente.
Totuși, impactul global rămâne limitat. La nivel mondial, combustibilii acoperă doar aproximativ 4% din consumul total de combustibil pentru transport.
Creșterea cererii de biocombustibili ridică din nou o problemă sensibilă. O parte importantă din culturile agricole este redirecționată către producția de energie.
În Statele Unite, aproape 40% din porumb este utilizat pentru etanol. În Brazilia, jumătate din producția de trestie de zahăr ajunge în industria biocombustibililor. Acest fenomen poate avea efecte directe asupra prețurilor alimentelor. Costurile energiei, transportului și îngrășămintelor au crescut deja.
În martie, prețurile alimentelor la nivel global au atins cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni. Chiar dacă stocurile mondiale sunt încă suficiente, presiunea poate crește rapid dacă cererea de biocombustibili accelerează.
Situația nu este la fel de tensionată ca în criza din 2007-2008. Totuși, riscurile există și sunt atent monitorizate de autorități și de piețele financiare.
Uniunea Europeană continuă să limiteze utilizarea biocombustibililor. Regulile actuale impun plafoane pentru a evita efectele negative asupra agriculturii și mediului. Strategia europeană urmărește un echilibru între tranziția energetică și stabilitatea pieței alimentare.
În schimb, în Statele Unite direcția este diferită. Autoritățile au cerut rafinăriilor să crească volumul de biocombustibili în carburanți.
Pe termen scurt, această alternativă la carburanții fosili nu este suficientă pentru a acoperi cererea la nivel global. Însă, pe termen lung, biocombustibilii pot deveni un instrument important pentru stabilizarea pieței.
Pentru motoarele pe benzină, cea mai utilizată alternativă este bioetanolul, prezent deja în carburant sub formă de E10, dar și în variante mai concentrate precum E85, care necesită motoare compatibile.
O opțiune mai nouă este biobutanolul, care poate înlocui benzina în proporții mai mari și are performanțe mai apropiate de combustibilul clasic.
În cazul motoarelor diesel, biodieselul este deja folosit pe scară largă, mai ales în varianta B7, standard în Europa, în timp ce variantele mai concentrate pot necesita adaptări.
O soluție modernă este HVO (Hydrotreated Vegetable Oil), un biocombustibil avansat care poate înlocui aproape complet motorina fără modificări ale motorului și cu emisii mai reduse.
Există și alternative precum biogazul sau combustibilii sintetici din biomasă, însă acestea sunt încă limitate ca utilizare sau costisitoare.
În prezent, benzina conține, în general, până la 10% bioetanol (E10), iar motorina include aproximativ 7% biodiesel (B7).
În schimb, variantele „pure” sunt greu de găsit:
Biogazul (CNG) există în România, dar infrastructura este redusă, iar mașinile compatibile sunt puține.