Totul despre frâna de motor. Când și cum ar trebui s-o folosești?

Autor: Radu Țuțulan 02 mai 2024 Știri auto
Totul despre frâna de motor. Când și cum ar trebui s-o folosești?

Cei care vor să știe totul despre frâna de motor trebuie să exerseze, în primul rând, cum reacționează mașina pe diferite suprafețe de drum când aceasta este utilizată.

Mulți cred că mașina are doar două tipuri de frână, cea de picior și cea de mână. În realitate, vehiculele mai au un sistem de complementar de reducere a vitezei.

Frâna de motor este cea mai indicată modalitate de a opri mașina când drumul e alunecos. Practic, mașina nu va fi oprită de tot, ci viteza acesteia e redusă în condiții de siguranță până în punctul în care poate fi acționată pedala de frână.

Ce este frâna de motor?

Pentru a reduce viteza și a opri o mașină există trei tipuri de frână:

  • frâna de picior
  • frâna de mână
  • frâna de motor.

Frâna de motor folosește, așa cum e și denumirea, motorul pentru a reduce viteza, nu un sistem mecanic.

Acest tip de frânare se obține prin retrogradarea succesivă dintr-o treaptă superioară într-una inferioară.

Astfel, motorul nu mai produce energie de mișcare, ci va consuma energia de mișcare a automobilului reducându-i viteza.

Tehnic vorbind, când folosești acest tip de frână, clapeta de accelerație se închide și oprește parțial fluxul de aer către galeria de admisie. Cu cât turația va fi mai mare, cu atât efectul imprimat va fi mai accentuat.

Acest efect se resimte mai repede la mașinile pe benzină decât la cele diesel. Asta, deoarece viteza este redusă prin simpla eliberare a pedalei de accelerație.

Practic, reducerea „naturală” a turației motorului va duce la o reducere a vitezei de rotație a roților.

Cum se folosește frâna de motor?

Acest tip de frânare este recomandat pe suprafețele de rulare cu aderență redusă deoarece împiedică blocarea roților. În același timp, trebuie să reduci viteza gradual, adică să eviți o retrogradare agresivă a treptelor.

Ceea ce înseamnă că din viteza a 5-a, de exemplu, la 100 km/h, poți reduce în viteza a 4-a. Dar nu în viteza a 3-a, pentru că riști să distrugi transmisia. Iar după ce viteza a scăzut la 60 km/h, să zicem, poți trece în treapta a 3-a. Și tot așa, până când viteza va scădea aproape de zero.

De exemplu, pe un drum cu zăpadă, e vitală folosirea frânei de motor. Pentru că acționarea frânei de mână sau de picior poate duce la blocarea roților, deci mașina va derapa. Frâna de motor ajută însă la reducerea vitezei până în punctul în care mașina va putea fi oprită în siguranță.

De asemenea, prin folosirea frânei de motor reduci consumul de combustibil.

Frâna de motor se „pune” automat

Mecanicul Robert Marin a explicat, pentru Promotor, cât de simplu este pentru șoferi să folosească frâna de motor.

Frâna de motor se „pune” automat. Practic, în momentul în care ai ridicat piciorul de pe accelerație, motorul își reduce turația. Deci, viteza de rotație a roților scade. Așa că, atunci când urci sau cobori o pantă, de exemplu, și ești în treapta a 2-a sau a 3-a și vrei să reduci viteza, e suficient să ridici piciorul de pe accelerație. Dacă ești în urcare, mașina va încetini foarte repede. Dacă ești în coborâre, te poți ajuta și de frâna de picior, dar mult mai puțin”, a spus mecanicul.

Așadar, frâna de motor se acționează automat, în momentul în care ridici piciorul de pe accelerație. Iar dacă treci în treapta imediat inferioară, reducerea vitezei va fi mult mai pronunțată.

Poți folosi frâna de motor dacă ai cutie automată?

Dacă deții o mașină cu transmisie automată vei putea aplica frânarea de motor. Dar, forța de frânare a motorului va fi mult mai mică.

Frâna de motor în cazul mașinilor cu transmisie automată se realizează automat, când ridici piciorul de pe accelerație.

Sau, dacă mașina are un sistem semi-automat de schimbare a vitezelor, atunci e suficient să reduci succesiv treptele, pe măsură ce viteza scade.

Urmărește Promotor.ro pe Google News

Sursa foto: ProMotor


Radu Țuțulan
Radu Țuțulan
Radu Țuțulan este licențiat în Științe Politice, fiind absolvent al Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA). Primii pași în jurnalism i-a făcut în 2005, când încă nu terminase liceul. S-a angajat întâi la o micuță redacție de știri tv din București, au ... citește mai mult

Comentarii
Inchide