Un român, un bulgar şi un austriac au vrut să-şi facă plinul de benzină. Ce surpriză au avut când s-au uitat pe bonul fiscal

Autor: Gandul acum 5 ani Știri

România este, însă, fruntaşă (locul doi, după Cipru) în topul ţărilor în care ponderea taxelor în preţul final a crescut cel mai mult din mai 2012 până în august anul curent. Dacă în mai 2012 din preţul fiecărui litru de benzină statul încasa, în România, 46,3% din sumă, procentajul a urcat acum la aproape 60% din preţ, respectiv media la nivelul UE 27 (fără a lua în calcul Croaţia). La polul opus, în UE, se află Bulgaria, unde ponderea taxelor a crescut doar cu 2,6%, până la 48,7%.

Dacă ar vrea, indiferent de Codul Fiscal, guvernul ar putea “scoate” supraacciza oricând

În proiectul iniţial de Cod Fiscal se prevedeau o serie întreagă de modificări privind nivelul accizelor, printre care atât eliminarea supraaccizei cât şi reducerea nivelului accizelor la bere, vinuri spumoase şi alcool etilic. Impactul brut (fără a lua în considerare veniturilor suplimentare ce ar putea rezulta din stimularea consumului, reducerea evaziunii, etc.) a fost estimat de guvern la 2,87 miliarde de lei pe an, respectiv la circa 650 de milioane de euro. Mai mult decât atât, măsurile ar fi urmat să aducă o creştere economică suplimentară de 0,3 puncte procentuale din PIB, să ducă la crearea a circa 36.000 de noi locuri de muncă în economie şi să ducă la reducerea nivelului inflaţiei cu 0,4 puncte procentuale.

Din execuţia bugetară pe primele şapte luni ale acestui an rezultă că guvernul ar putea tăia supraacciza dar şi să reducă celelalte accize oricând, eventual prin ordonanţă de urgenţă. În primele şapte luni bugetul general consolidat a avut un excedent (cheltuieli mai mici decât veniturile) de 7,4 miliarde de lei, respectiv de circa 1,6 miliarde de euro, este drept, în mare parte datorită tăierii sau incapacităţii autorităţilor centrale şi locale de a cheltui banii destinaţi investiţiilor, care au totalizat doar cinci miliarde de lei. Cum deficitul bugetar pe care a fost construit bugetul pe anul în curs este de 1,86% din PIB, rezultă că guvernul are la dispoziţie, conform dinamicii veniturilor şi cheltuielilor din primele şapte luni, aproximativ 4,5 miliarde de euro până la finele anului, bani suficienţi pentru a reduce accizele fără a pune în pericol stabilitatea bugetului.

Supraacciza, taxa care a alimentat cu bani orice numai nu lucrări de infrastructură

Când a fost anunţată de către premierul Victor Ponta, supraacciza ar fi trebuit să reprezinte o sursă suplimentară de venituri pentru lucrările de infrastructură rutieră. La finele lui martie 2014, în urma disensiunilor dintre preşedintele de atunci al României, Traian Băsescu, cel care s-a opus introducerii supraaccizei, disensiune care a adus la amânarea măsurii de la 1 ianuarie la 1 aprilie şi Victor Ponta, premierul declara următoarele: “I-am explicat şi domniei sale (preşedintele României, n.r.) că este adevărat că, până acum, România avea cel mai mic preţ la benzină din cele 28 de ţări ale Uniunii Europene şi ocupa locul 23 în ceea ce priveşte preţul la motorină şi că, prin măsura pe care am luat-o, căutăm trei obiective fundamentale: în primul rând, asigurarea unei finanţări pe termen lung, nu doar pentru un an – anul electoral trece, restul finanţărilor rămân – în ceea ce priveşte cofinanţarea pentru proiectele de infrastructură de autostrăzi finanţate din fonduri europene sau cele construite în concesiune, în parteneriat public-privat, că, prin aceste investiţii pe termen mediu şi lung, durata şi consumul atât pentru transportatorii de mărfuri, cât şi pentru persoanele private vor scădea, la fel preţul pe care îl plăteşte orice utilizator pentru întreţinerea autovehiculului sau a camionului şi, mai ales, numărul de accidente rutiere produse de lipsa infrastructurii de transport de marfă în România”.

A fost nevoie de un an şi jumătate pentru a-şi recunoaşte greşeala

În mod ironic, în 2014 guvernul României, instituţia responsabilă de distribuirea resurselor de bani de la bugetul general consolidat, a înregistrat cheltuieli de capital (investiţii plătite din bani publice, fără a lua în calcul fondurile europene) de numai 2,5% din PIB, în scădere consistentă de la 2,9% din PIB în 2013, 3,3% din PIB în 2012 şi 4,2% din PIB în 2011.

La mijlocul lunii mai, anul acesta, premierul Victor Ponta a recunoscut că “nu a fost un proiect bun, pentru că nu am reuşit să deblocăm  procedurile şi să investim efectiv banii. Ne-a ajutat la un spaţiu fiscal. Ca să poţi să începi o procedură, trebuie să arăţi că ai banii, altfel Comisia Europeană şi FMI ne spunea foarte clar: taie, nu poţi să pui atât la CNADNR”.

În primele şase luni ale acestui an administraţia centrală şi locală din România şi-a “greşit”  bugetul de investiţii cu 7,45 miliarde de lei, respectiv ar fi trebuit, conform bugetului, să cheltuiască 11,28 de miliarde de lei la capitolul “cheltuieli de capital” dar a “consumat” doar 3,83 de miliarde de lei, nivel minim record pentru ultimii 10 ani (în valoare absolută).

Pagini: 1 2 3



Comentarii
Inchide