Test în România cu Peugeot 308 1.6 e-HDi. Adevăratul trei-sute-opt

Autor: Oraan Mărculescu acum 7 ani Test drive

Modelul Peugeot 308 pe care l-am avut la dispoziţie în acest test-drive era echipat cu HDi-ul de 1,6 litri şi 115 CP, un propulsor diesel common-rail cu o reputaţie excelentă şi pe care fracenzii promit că l-au rafinat.

Chestia asta nu e valabilă pentru cine stă în afara maşinii, deoarece zgomotul motorului la ralanti este dezagreabil. Însă antifonarea bună a habitaclului te face să auzi altfel motorul din interior: nederanjant şi oarecum plăcut pentru un fan diesel.

Încă din primele moment după plecare mi-am dat seama că inginerii francezi nu s-au lăudat degeaba cu rafinarea motorului. Disponibilitatea acestui e-HDi la turaţii joase este foarte bună, iar răspunsul la acceleraţie prompt. Cuplul maxim de 270 Nm chiar se obţine în zona 1.800 rpm, ca pe hârtie, iar furcile caudine ale aglomeraţiei urbane pot fi depăşite cu succes.

Cutia de viteze are o etajare corectă, dar şi o timonerie plăcută. Mânerul metalic este, într-adevăr, cool – dar lucrul ăsta am remarcat că nu e chiar un avantaj în anotimpul friguros, când, după o noapte geroasă, ”cool” devine de-a dreptul ”freezing” şi ai impresia că schimbi treptele cu un ţurţure de gheaţă…

Atmosfera, însă, se încinge rapid odată ieşit din mediul urban, iar Peugeot 308 e-HDi îţi demonstrează că e o compactă atletică. Surprinde foarte plăcut confortul oferit de suspensie, în spirit franţuzesc (ajută şi confortul scaunelor), dar nu cu preţul unui ruliu accentuat. Stabilitatea maşinii e bună, în general, dar tabloul este umbrit de o minus neaşteptat: feedback-ul direcţiei.

Deşi volanul are o formă care te îmbie la condus sportiv, tăria direcţiei e la un nivel mult prea… moale. Fiind asistată electronic, direcţia privilegiază uşurinţa în utilizare, ca pentru domnişoarele fandosite. Însă reversul medaliei este responsivitatea vagă pentru băieţii serioşi, care chiar vor să meargă tare cu maşina.

Practic, tăria insuficientă şi feedback-ul timid al direcţiei te fac să apelezi la corecţii, nu neapărat necesare, ale volanului. Ceea ce, în virajele mai lungi, duce la reacţii neplăcute de balans ale maşinii, aceasta reacţionând, de fapt, prompt la orice mişcare a volanului. Poate că francezii ar trebui să gândească un mod SPORT, în care tăria volanului să fie mai pregnantă.

Altfel e păcat de suspensia competentă şi de grupul motopropulsor eficient, iar doza de bună dispoziţie pe traseele virajate e afectată. Pe de altă parte, francezii privilegiază siguranţa: deşi ESP-ul poate fi deconectat, reintră în funcţiune pe la 30-40 km/h, castrând poftele de nebunii pe viraje.

În rest, pe şosea sau autostradă, noul Peugeot 308 e foarte confortabil şi tot timpul, chiar şi la viteze măricele, simţi că ai la dispoziţie suficiente resurse pentru depăşiri rapide sau reprize mai în forţă. Pe de altă parte, nu trebuie uitat că vorbim de un motor de cilindree mai redusă, cu o putere rezonabilă, precum şi de o maşină normală, nu sportivă.

Cu excepţia direcţiei prea moi, Peugeot 308 se dovedeşte la înălţime pe şosea, fiind confortabil, suficient de performant şi foarte plăcut la condus. Totul în condiţiile în care impresia de siguranţă este permanentă, iar ambianţa sonoră se dovedeşte mai mult decât decentă.

E cazul să vedem cât costă pachetul Peugeot 308 – PE ULTIMA PAGINĂ

Pagini: 1 2 3 4



Comentarii
Inchide